COMENTARIILE FQCUTE DE DAN CORNER LA BROWURA:

„THE GOSPEL ACCORDING TO CHARLES STANLE}”

 

 

 

 

Puyini crewtini din lume, care au fost nqscuyi din nou, nu sunt familiarizayi cu numele Doctorului Charles Stanle].

Reyeaua nayionalq a dknsului de TV wi programul radio <In Touch”, sunt rqspkndite pretutindeni in Statele Unite ale Americii. Ca wi pastor senior al unei biserici baptiste din Georgia cu douqsprezece mii de membrii wi fost prewedinte ales de douq ori la Southen Baptist Convention,1 influenya religioasq a dknsului este de mari proporyii. El are recunoawtere globalq completq, deoarece este prezent in fiecare nayiune prin TV, radio wi cqryile pe care le scrie.  Programele dknsului de TV wi radio sunt transmise in peste 96 de yqri din intreaga lume.2

Cartea dknsului intitulatq Eternal Securit]: <Can }ou Be Sure” ? (Poyi tu fi sigur de securitatea eternq ?), este punctul principal de referinyq al aestei browuri, in care se comparq invqyqturile Dr. Stanle] cu adevqrurile Sf. Scripturi.

Desigur cq Pastorul Stanle] are multe invqyqturi bune, dar inseamnq oare aceasta cq toate invqyqturile dknsului sunt sqnqtoase din punct de vedere scriptural?  Este posibil ca acest predicator popular sq aibq unele invqyqturi care nu sunt compatibile cu Biblia?

In cele ce urmeazq in browura aceasta, noi nu ne vom referi la predicile dknsului care sunt bune, dar in schimb, vom analiza in mod critic ideia fundamentalq a evangheliei Doctorului Stanle] comparknd-o cu Sf. Scripturq.  Sunt ele una wi aceiawi ori existq o diferenyq importantq, care dimpotrivq, afecteazq intr-o anumitq, mqsurq eternitatea credinciowilor?

 

Conform Doctorului Charles Stanle], Invqyqtura numitq <Eternal securit]” este in mod intrisec legatq de Evanghelie!

 

Pentru aceia care ascultq in mod regulat mesajele dknsului, in mod direct sau indirect, sq audq vorbindu-se despre invqyqtura <Eternal securit]”, nu este ceva neobiwnuit. Aceasta din pricinq cq pentru dknsul, evanghelia prin sine insqwi este indispensabil legatq de invqyqtura <Eternal securuit]”.  Pastorul Stanle] wi-a exprimat convingerile dknsului in urmqtoarele cuvinte :

 

<Chiar insqwi Biblia este pusq sub incidenya atacului, cknd invqyqtura Eternal securit] a credinciosului este pusq sub semnul indoielii!” 3

 

<....fundayia crewtinqtqyii incepe sq se fqrkmiyeze odatq ce noi incepem sq schimbqm invqyqtura securitqyii eterne a credinciosului.” 4

 

<Totuwi eu resping afirmayia cq <Eternal securit]” este doar o doctrinq baptistq.  Awa dupq cum citewti, eu cred in mod categoric cq aceastq doctrinq este intki de toate o doctrinq Biblicq.” 5

 

<Dupq cum vedeyi, aceasta nu este doar vestea bunq.  Aceasta este vestea bunq despre Isus Christos, cq a plqtit din plin datoriile pentru pqcatele noastre Sfkntului Dumnezeu, care a cerut moarte pentru pqcat wi vqrsarea skngelui Squ, a satisfqcut aceea cerere wi a fqcut posibil pentru tine wi mine ca aceasta sq fie acceptatq in ochii lui Dumnezeu wi sq fim salvayi pentru vecie in El.  Iatq de ce a numit El aceasta Harul lui Dumnezeu.” 6

O examinare a afirmayiilor Pastorului Stanle], menyonate anterior, reveleazq in mod clar opinia dknsului despre <Eternal securit]”.

Pentru dknsul aceasta este:

1)     in mod intrisec legatq de Evanghelie,

2)     fundamentul crewtinismului,

3)     intki de toate doctrinq Biblicq wi

4) inclusq in Harul lui Dumnezeu.

Definiyia <Eternal securit]” este urmqtoarea:

 

<...Eternal securit] este acea lucrare a lui Dumnezeu prin care El garanteazq cq salvarea este un dar wi cq odatq ce a fost primit, este posedat pentru veci wi nu mai poate fi pierdut.” 7

 

Unul din obiectivele acestei browuri este sq identifice in mod exact ce vrea sq spunq Dr. Stanle] cknd zice cq <mkntuirea noastrq odatq primitq este posedatq pentru totdeauna wi nu mai poate fi nicicknd pierdutq.”

Amintiyi-vq cq acest predicator, care este o personalitate religioasq recunoscutq pe plan internayional, a legat acest concept cu invqyqtura Domnului Isus wi a apostolilor Sqi wi cu Harul lui Dumnezeu.  Urmqtoarele afirmayii scot mai bine la ivealq ideile dknsului:

<Biblia ne invayq clar cq dragostea lui Dumnezeu pentru copii Sqi este awa de mare, inckt chiar wi aceia care se indepqrteazq de la credinyq, nu au nici cea mai micq wansq de a aluneca din mkna lui” 8

       

<Chiar dacq un credincios din anumite motive practice devine necredincios, mkntuirea lui nu este in pericol.” 9

 

<...credinciowii care iwi pierd ori iwi abandoneazq credinya lor, nu-wi vor pierde mkntuirea...” 10

 

Prin aceste afirmayii <evanghelia Doctorului Stanle]” declarq in mod wocant cq un om salvat, chiar dacq devine un necredincios sau iwi pierde credinya ori iwi abandoneazq credinya, el rqmkne tot mkntuit.  In alte cuvinte, mkntuirea cqpqtatq in dar este <posedatq pentru vecie wi nu poate fi pierdutq” chiar dacq aceastq persoanq nu mai crede in Domnul Isus.

 

Inyelegerea Doctorului Stanle] despre adevqratul <crewtin”

 

Awa dupq cum este de awteptat, Pastorul Stanle] este tolerant cu crewtinul superficial in toatq invqyqtura sa, dar chiar wi acesta (crewtinul superficial), in mod natural, a fost afectat de credinya sa in Eternal securit].

 

< ...Chiar pentru un crewtin care niciodatq, la nici un punct din in viaya lui, nu a produs vreun fruct spiritual etern, salvarea lui nu este periclitatq.” 11

 

<...Sunt crwtini care nu dau dovadq cq sunt crewtini, ei nu iwi pericliteazq mkntuirea ..” 12

 

< In consecinyq, Dumnezeu nu ne cere o atitudine constantq de credinyq cu scopul de a fi salvayi, ci numai un act de credinyq.” 13

 

<Credinya salvatoare este un moment unic (singular) in timp, in care noi ne luqm ce ne-a oferit Dumnezeu.” 14

 

Conform invqyqturii Pastorului Stanle], este posibil ca un crewtin sq nu producq fructe vrednice de pocqinyq in toatq viaya lui, sq nu dea absolut nici-o dovadq de crewtinismul squ wi sq nu posede o atitudine constantq de credinyq si totuwi sq fie mkntuit!  Este acesta adevqrul pe care il invayq Biblia, ori aceasta este o distorsiune periculoasq a adevqratei invqyqturi a Harului, pknq la punctul in care aceasta a fost schimbatq in ceva cu totul diferit?  Iuda in versetele 3 wi 4, i-a indemnat pe credinciowii din vremea lui sq lupte impotriva invqyqturii awa zise a Harului, care in realitate nu a fost adevqrata invqyqturq a Harului ci un mesaj falsificat, care a permis trqirea in imoralitate.

Sq inyelegi ce inseamnq a fi un crewtin adevqrat, este un lucru esenyial pentru fiecare credincios.  Sq interpretezi grewit acest lucru, este dezastruos, deoarece numai un crewtin adevqrat posedq mkntuirea. (1 Ioan 5:11-13; Ioan 14:6).

In privinya identitqyii adevqrayilor crewtini, Domnul Isus a descris lucrul acesta in mai multe cqi.  El nu numai cq a spus cq ei (adevqrayii crewtini) cred15 in El, (Ioan 3:15-16,18, 36; 6:47 etc,) dar a mai zis wi cq ei Il urmeazq.16

(Ioan 10:27).

In mod similar Domnul Isus a zis:

 

<Mama wi frayii Mei sunt cei ascultq Cuvkntul lui Dumnezeu, wi-l implinesc.” Luca (8:21).

Versetul acesta este foarte important deoarece aici, Domnul Isus ne-a dat in mod clar definiyia realq a adevqrayilor credinciowi, wi nu s-a oprit la cineva care are cel puyin un moment de credinyq in El. 

Afarq de aceasta, Evrei 5:9 declarq:

 

<Wi dupq ce a fost fqcut desqvkrwit, (Hristos) S-a fqcut pentru toyi cei ce-L ascultq,17 urzitorul unei mkntuiri vewnice.”

 

In mod asemqnqtor, Ap. Ioan a descris un crewtin in felul urmqtor:

 

<Wi prin aceasta wtim cq Il cunoawtem, dacq pqzim 18 poruncile Lui. Cine zice: Il cunosc, wi nu pqzwewte poruncile Lui, este un mincinos, wi adevqrul nu este in el” (1Ioan 2:3-4).

 

Descrierile acestea, privind trqsqturile adevqrayilor crewtini fqcute de Domnul Isus wi de apostolii Sqi, sunt in mod deliberat wi tacit omise paryial din invqyqturile Pastorului Stanle].

Fqrq nici-o indoialq mkntuirea este un dar pe care credinciosul il primewte in momentul cknd iwi mqrturisewte credinya sa in Domnul Isus wi I se supune Lui.  In acel moment primitorul mkntuirii capqtq o viayq spirituialq nouq.  Dar aceasta nu inseamnq cq dupq actul mkntuirii, el nu se poate clqtina in credinya sa in Christos wi intoarce la vechiul lui stil de viayq, avknd un comportament asemqnqtor cu al acelora care-L resping pe Christos wi totuwi iwi zic crewtini.

Urmqtoarele pasaje ne ajutq sq inyelegem mai bine pe adevqrayii crewtini, deoarece aceste pasaje se referq la credinciowii care in mod real vor intra in Impqrqyia lui Dumnezeu :

 

<...cei ce au fqcut binele, vor invia pentru viayq; iar ceice au fqcut rqul, vor invia pentru judecatq” (Ioan 5:29).

 

<Wi anume, va da viaya vecinicq celor ce, prin stqruinya in bine, cautq slava, cinstea wi nemurirea;”  (Rom 2:7).

 

<Wi cei chemayi, alewi wi credinciowi, cari sunt cu El, de asemenea ii vor birui”  (Apoc.17:14).  

 

 Toate versetele amintine descriu <biruitorii” awa cum sunt menyionayi in Apoc.21:7, sau <oile” care intrq in Impqrayia lui Dumnezeu  Mat. (25:31-46).

Ia-yi timp wi mediteazq asupra acestor invqyqturi wi vei inyelege mai bine care este adevqrul!

Wi ultimul verset, necesar sq fie menyionat, in legqturq cu acest subiect, care aratq relayia inseparabilq intre credinya crewtinului wi comportarea lui:

 

<Frayii mei, ce-i folosewte cuiva sq spunq cq are credinyq, dacq n-are fapte? Poate oare credinya aceasta sq-l mkntuiascq?” (Iacov 2:14)

 

Dewi invqyqtura Doctorului Stanle] ar vrea sq rqspundq in mod afirmativ, rqspunsul NU la aceastq intrebare a lui Iacov, se inyelege in mod evident wi de la sine.

Din nou, din acest verset noi vedem cq o credinyq adevqratq, vie, salvatoare, trebuie sq aibq atawate de ea, in mod condiyionat, faptele bune.  Acesta este adevqrul, chiar dacq noi nu suntem salvayi prin propriile noastre fapte bune, (Efes.2:8-9; Tit 3:5), noi suntem salvayi prin Har, prin credinya noastrq in Domnul Isus (Luca 7:50;  Fapte 10:43: 20:21: 26:20:etc).

 

Adevqratul Har al lui Dumnezeu este descris in Tit 2:12

 

Deoarece noi suntem salvayi prin Har wi nu prin faptele noastre bune, (Efes.2:8-9), awa cum s-a menyionat deja, este absolut imperativ sq aflqm care este acyiunea Harului.  Modul in care acyioneazq adevqratul Har Biblic al lui Dumnezeu, asupra celui credincios este dat in modul cel mai concis in Tit.2:12:

 

<wi (harul lui Dumnezeu) ne invayq s-o rupem cu pqgknitatea wi cu poftele lumewti, wi sq trqim in veacul de acum cu cumpqtare, dreptate wi evlavie.”

 

Cu alte cuvinte adevqrata invqyqtura a Harului, conform Bibliei, promoveazq viaya sfkntq wi nu permite sub nici-o formq imoralitatea! (Har inseamneazq oportunitate de-a te pocqi wi nu permisiune de-a pqcqtui! Notq pers.)

De fapt, in mod surprinzqtor constatqm cq invqyqtura Harului merge chiar mai departe deckt aceasta.  Vorbind de trqirea unei vieyi sfinte wi gravitatea respingerii acestei invqyqturi, Ap. Pavel a spus:

 

<Cqci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurqyenie, ci la sfinyire. De aceea, cine nesocotewte aceste invqyqturi, nesocotewte nu pe un om, ci pe Dumnezeu, care v-a dat wi Duhul Squ Sfknt”. (1Tesal.4:7-8).

 

Intr-un contrast izbitor cu aceste adevqruri despre Har wi sfinyenia vieyi relatate in Noul Testament, Pastorul Stanle] limiteazq in mod wocant pedeapsa pentru cele mai grave pqcate, nesfinyenia wi incqlcarea flagrantq a Cuvkntului lui Dumnezeu, la numai pierderea rqsplqtirilor.

 

<Tu nu poyi trqi aici, in pqcat ca wi diavolul, wi sq obyii beneficii ca wi un un bun credincios!  Biblia spune cq tu poyi pierde rqsplata ta, dar cu toate acestea vei fi salvat, ca wi trecut prin foc.  Tu nu-yi vei pierde mkntuirea frate, dar ai o mulyime de privilegii de pierdut, dacq trqiewti in pqcat.” 19

 

Citatul acesta aratq in mod clar cq invqyqtura Doctorlui Stanle] ingqduie unuia care a fost odatq salvat, sq trqiascq dupq aceea in pqcat ca wi diavolul, wi-l asigurq cq nu-wi pierde mkntuirea.

  Conform doctrinei dknsului, numitq <doctrina harului”, o persoanq mkntuitq poate fi una care in prezent trqiewte ca wi diavolul.  Dacq aceastq invqyqturq pe care ei o numesc invqyqtura harului nu este o licenyq pentru imoralitate, atunci ce este?  Dacq aceasta nu este destul de liberalq pentru ca sq fie o licenyq pentru imoralitate, atunci cum ar putea fi oare ceva mai liberal deckt aceasta?

Cititorule, gkndewte-te serios la aceste douq intrebqri wi repercursiunile lor, inainte de a trece mai departe.

 

Crewtinul <firesc” al Doctorului Stanle]

 

In mod similar, Pastorul Stanle] continuq comentariile privind crestinul <firesc”:

 

<Wi astfel, uneori din ignoranyq ori orice altceva ar putea fi, ei incearcq sq-wi satisfacq nevoile lor in acelawi fel cum fqceau inainte de a fi salvayi wi de aceea, tu nu poyi face deosebire intre un crewtin firesc, wi un om pierdut.  Adevqrul este cq, tu nu poyi sq-i deosebewti deoarece amkndoi, in circumstanye similare acyioneazq in mod asemqnqtor.  Acum, unul dintre ei este in Christos wi celqlalt nu este.  Unul dintre ei este pierdut wi altul este salvat.  Unul dintre ei wtie despre Dumnezeu wi i-L cunoawte in experienya salvqrii lui, celqlat nu-L cunoawte deloc.” 20

 

(Din nefericire, Pastorul Stanle] nu este singurul care dq astfel de invqyqturi in legqturq cu <crewtinul firesc”.  Alyi predicatori wi invqyqtori de mare influienyq, cum sunt Charles R]rie, Zane Hodges, Robert Thieme, Ton] Evans, June Hunt wi mulyi alyii, toyi declarq la fel.) 

Hai sq facem o scurtq privire la 1Cor.3:3-5, pasajul folosit de Doctorul Stanle] wi alyii ca text de bazq pentru susyinerea invqyqturii lor, privind <crewtinul firesc”.  

Ap Pavel a scris: 

 

<... pentrucq tot lumewti sunteyi. Intradevqr, cknd intre voi sunt zavistii, certuri wi dezbinqri, nu sunteyi voi lumewti wi nu trqiyi voi in felul celorlalyi oameni?  Cknd unul zice: <Eu sunt al lui Pavel!”  Wi altul: <Eu sunt al lui Apolo”; nu sunteyi voi oameni de lume? Cine este Pavel? Wi cine este Apolo?  Niwte slujitori ai lui Dumnezeu, prin cari ayi crezut: wi fiecare dupq puterea datq lui de Domnul.”

 

Observayi vq rog, cq in acest pasaj este vorba despre invidie, lupte wi dezbinqri, wi numai din pricina lor Ap. Pavel li s-a adresat cu epitetul de <lumesc” sau oameni lumewti, awa dupq cum aratq contextul!  Lucrul acesta rezultq clar din versetul 4, unde Apostolul le pune intrebarea: <Nu sunteyi voi oameni de lume?

( Notq pers. In Biblia englezq N|JV, in loc de oameni lumewti, este tradus cuvkntul carnal ).

Prin urmare, dupq cum reiese in mod evident din versetul 5 din textul de mai sus, invidia, luptele wi dezbinqrile intre ei au fost din cauza preferinyelor lor pentru vestitorii Evangheliei. (Vezi de asemenea 1Cor.1:12; 3;21).

Sq citewti in Biblie <lumesc” wi sq inveyi deschis cq crewtinul poate fi firesc, awa cum propovqduiewte Pastorul Stanle] in jurul globului, inseamneazq sq distorsionezi in mod periculos imaginea adevqrayilor crewtini.

Prin fabricarea acestui tip nou de persoanq mkntuitq, care se comportq ca wi cei care trqiesc in intunerecul pqcatului wi nu-L cunosc pe Dumnezeu, se redeschide un pericol mare, de care mulyi oameni credinciowi nu sunt preveniyi.  In afarq de aceasta, in contextul din 1Cor.3:3, conceptul Doctorului Stanle] despre crestinul <firesc” este de asemenea respins in mod spiritual de urmqtoarele:

In primul rknd, Ap.Pavel a declarat cq oamenii lumewti nu vor mowteni Impqrqyia lui Dumnezeu (1Cor.6:9). Apoi ne-a mai spus sq-i identificqm pe cei cari sunt lumewti dupq comportamentul lor.

Oamenii care practicq sexualitatea imoralq, beyivii wi lacomii sunt incluwi in acest grup wi vor fi excluwi din Impqrqyia Cerurilor dacq nu se intorc de la pqcatele lor wi se pocqiesc.  Nici-o excepyie nu este fqcutq pentru cineva care a fost in prealabil salvat! In comformitate cu Sf. Scripturq, aceasta este adevqrata invqyqturq a Harului.

In al doilea rknd, Ap Pavel in mod demonstrativ a folosit 1Cor. 6:9-10, cu referire la situayia omului imoral din punct de vedere sexual, din capitolul precedent, care frecventa adunarea crewtinilor din Corint.

Referitor la acest caz, Ap. Pavel a poruncit : <Dayi afarq dar din mijlocul vostru pe rqul acela” (1Cor.5:13).

 

Pentru Ap. Pavel, care dewi n-a putut vedea inima acestui om, a putut spune dupq comportarea lui imoralq cq el era rqu wi de aceea nemkntuit.  Sfatul lui in legqturq cu acest om stricat, care inainte de a pqcqtui a fost salvat, a fost total deosebit fayq de sfatul pe care l-a dat acelora care n-au fost niciodatq mkntuiyi, dewi fiecare dintre ei au avut nevoie sq fie salvayi:

 

<Am hotqrkt ca un astfel de om sq fie dat pe mkna Satanei, pentru nimicirea cqrnii, ca duhul lui sq fie mkntuit in ziua Domnului Isus” (1Cor.5:5)

 

In mod evident adunarea corintenilor a avut in acel timp numai o persoanq imoralq din punct de vedere sexual, pe care ceilalyi membri ai adunqrii au trebuit sq o dea afarq dintre ei.  Dacq ar fi fost acolo wi alyii, despre care sq se fi wtiut cq sunt imorali sexuali, ei ar fi fost tratayi in mod asemqnqtor cu acel om.  Aceastq dovadq unicq este devastatoare pentru invqyqtura care acceptq existenya crewtinilor firewti (carnali), pe care Dr. Stanle] wi alyi susyinqtori ai <Eternal securit]” o imbrqyiwazq.

Inainte ca sq trecem mai departe la un alt punct vital privind problema crewtinilor <firewti”, sq vedem ce spune 1Cor.5:11:

 

<Ci v-am scris sq n-aveyi niciun fel de legqturi cu vreunul care, mqcar cq iwi zice „frate”, totuw este curvar, sau lacom de bani, sau inchinqtor la idoli, sau defqimqtor, sau beyiv, sau rqpqrey; cu un astfel de om nu trebuie nici sq mkncayi.”

 

Versetul acesta respinge de asemenea, in mod categoric ideea cq, comportarea crewtinilor cqrora el le-a zis cq sunt lumewti, nu se poate distinge de comportamentul celor nemkntuiyi, deoarece Ap. Pavel a fqcut o distincyie clarq intre credinciowii din Corint etichetayi de el lumewti (<firewti”) wi aceia care trebuiau sq fie evitayi, awa dupq cum sunt menyionayi in versetul mai sus citat.  In alte cuvinte, corintenilor credinciowi, (care au fost etichetayi lumewti sau firewti, din cauza luptelor wi disensiunilor lor interne, privind preferinyele lor pentru propovqduitorii cuvkntului lui Dumnezeu) li s-a spus sq nu mqnknce la masq cu aceia care au mqrturisit credinya wi pretindeau cq sunt mkntuiyi, dar in realitate erau imorali, beyivi, lacomi etc.  Fqrq nicio indoialq, acewtia din urmq n-au fost posesorii vieyii vewnice in acel moment (1Cor.9-10; Apoc.21:8).

Existq o distincyie clarq intre cele doq grupqri (Notq pers. Adicq intre credinciowii din Corint care au fost etichetayi lumewti wi intre cei care erau din lume).  Pasajul din 1Cor. 5:11 dovedewte cq credinciosul firesc, n-a putut fi in niciuna din aceste categorii!   In consecinyq, pentru oamenii care imbrqyiwazq invqyqtura contradictorie in legqturq cu crewtinul firesc, existq de asemenea o problemq majorq privind acest verset wi descrierile menyionate anterior ale omului cu adevqrat mkntuit.

Problema aceasta a crewtinului firesc este o chestiune importantq de clarificat, deoarece aceasta afecteazq in mod real definiyia crewtinului wi in consecinyq, cine va fi pknq la urmq salvat. Sq fii grewit cu privire la aceasta, inseamneazq sq fii grewit cu privire la cine va fi exclus din Impqrqyia lui Dumnezeu wi aruncat in iazul cu foc.

 

Pomul se cunoawte dupq rodul lui.

 

Domnul Isus a spus: <Pomul se cunoawte dupq rodul lui.” Mat. (12:33)

Invqyqtura aceasta prevaleazq in toatq ivqyqtura Noului Testament.

In mod similar, Ap.Pavel a spus:

 

<Dar cea dedatq la plqceri, mqcar cq trqiewte, este moartq”. (1Timotei 5:6)

 

Ap.Pavel a putut face aceastq afirmayie, bazat numai pe comportarea unora dintre vqduve.  Declarayia Ap. Pavel cq astfel de vqduve erau moarte spiritual, deoarece trqiau pentru plqcere, este in contradicyie categoricq cu invqyqtura despre <Eternal securit]”. Dacq Apostulul ar fi crezut in <Eternal securit]”, el n-ar fi putut spune aceasta niciodatq, din cauzq cq astfel de vqduve despre care se crede cq au fost salvate in prealabil, ar fi putut fi incq vii din punct de vedere spiritual, chiar dacq in acel timp trqiau in pqcat.

Asemqnqtor Domnului Isus wi Apostolului Pavel, Ap. Ioan, a spus:

 

<Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu wi copiii diavolului.  Oricine nu trqiewte in neprihqnire, nu este dela Dumnezeu; nici cine nu iubewte pe fratele squ (1Ioan 3:10).

 

Ce au wtiut cei in primul secol al crewtinismului cu privire la starea spiritualq a credinciowilor dupq comportarea lor, acum este respins categoric de Dr. Stanle] wi alyii, prin invqyqtura lor violentq din zilele noastre, invqyqturq cunoscutq sub numele de Eternal securit].

Dr. Stanle] spune cq dacq te indoiewti de invqyqtura Eternal securit], inseamneazq cq te indoiewti chiar de Biblie.  Vai! De necrezut!

Ap. Ioan, care adesea a contracarat pe falwii invqyqtori prin scrierile sale, a spus altceva, wi mai relevant, despre legqtura dintre comportamentul unui om wi mkntuire:

 

<Copilawilor, nimeni sq nu vq inwele!  Cine trqiewte in neprihqnire, este neprihqnit, cum El insuwi este neprihqnit.  Cine pqcqtuiewte, este dela diavolul, cqci diavolul pqcqtuiewte dela inceput.  Fiul lui Dumnezeu S-a arqtat ca sq nimiceascq lucrqrile diavolului”(1Ioan 3:7-8).

 

Rezultq in mod categoric din aceste versete, cq din nou, apostolii Domnului Isus, in contrast cu Pastorul Stanle] wi alyi invqyqtori ai <Eternal securit]”, n-au crezut cq a fost posibil sq fie cineva in Christos wi in acelawi timp sq trqiascq ca wi diavolul!  De aceea, noi discutqm despre douq mesaje diferite ale Harului wi despre douq imagini diferite ale crewtinqtqyii.  Una permite, celor mkntuiyi, cea mai nesfkntq wi mai imoralq comportare. Cealaltq nu permite!

    

 
 
Ce ii sfqtuiewte Dr. Stanle] pe oamenii care vor sq se sinucidq ?

 

In condiyiile in care sinuciderile se inmulyesc de la o zi la alta, este foarte important sq aducem in discuyie aceastq problemq.  In timp ce comenteazq acest subiect, Pastorul Stanle] reveleazq cum inyelege el iertarea pqcatelor pe care Domnul Isus a oferit-o pe cruce.  El iwi incepe comentariile spunknd:

 

<Cknd Domnul Isus wi-a dat viaya Sa pe cruce, El a luat asupra Sa, toate pqcatele noastre...”

 

Din nou, care este interpretarea Pastorului Stanle] a acestui adevqr fundamental din Sf. Scripturq?

Aceasta devine vizibilq in afirmayiile care urmeazq:

 

<Cknd Isus a murit pe cruce, El a luat asupra Sa toate pqcatele noastre...”  Ceea ce insemneazq cq dacq cineva iwi ia propria lui viayq, in coformitate cu ceea ce Domnul Isus a fqcut pe cruce, pqcatele acelei persoane sunt iertate! Iertate!... persoana aceia iwi va pierde numai rqsplata. 21

 

<Credinciosul care comite actul de sinucidere, este deja iertat. Acum eu n-am zis cq el a fqcut bine, eu am spus cq credinciowii care se sinucid sunt iertayi de acel pqcat.” 22

 

Din aceasta noi inyelegem cq, invqyqtura <Eternal securit]” a Doctorului Stanle], permite ucigawilor nepocqiyi (victimelor care se sinucid) sq intre in rai, dacq ei au avut in viaya lor un moment cknd au fost salvayi prin credinya in Christos!

(Alyi propovqduitori care invayq la fel, sunt David Breese, Bob George, June Hunt, David Jeremiah, Han\ Hanegraaf, Ron Rhodes, wi Vernon McGee.

In anul 1980, Biserica lui John MacArthur, Jr., a avut un proces intentat impotrivq ei, in legqturq cu aceastq chestiune, din cauza sfatului pe care pastorii asistenyi l-au dat tknqrului |ennetth Nall], care s-a sinucis dupq aceea.

Depoziyiile martorilor au arqtat cq pastorii l-au sfqtuit urmqtoarele:

 

<... o persoanq care a fost odatq salvatq, va merge in rai in ciuda faptului cq, comite actul sinuciderii:  Conform afirmayiilor avocatului Bar\er, astfel de invqyqturq ar fi putut fi interpretatq ca o luminq verde (incurajatoare) pentru pentru Nall] sq se sinucidq..” 23

 

In altq circumsanyq, chiar mai convingqtoare, la <Programul The Bible Ans[er Man”, o femeie care avea de gknd sq se sinucidq, le-a spus lui Ron Rhodes wi Paul Carden urmqtorele: <Dacq aw wti cq dacq mq sinucid voi merge in rai, mi-aw curma acum viaya.”  (Aceasta mqrturisire personalq, dovedewte cq invqyqtura <Eternal securit]” conduce la actul sinuciderii)

Dewi Carden a fqcut intr-un fel o incercare sq o convingq sq nu se sinucidq, Rhodes pe de altq parte, in mod wocant, in final a asigurat-o cu cuvintele: <Tu ewti pentru veci salvatq.  Orice om care s-a increzut in Christos are garantatq mkntuirea pe vecie.” 24

Potrivit cu invqyqtura Doctorului Stanle], care este bazatq pe Eternal securit], starea spiritualq a unui om la sfkrwitul vieyii este irelevantq pentru destinul lui etern!

 

In contrast, vezi Mat. 10:22; Evrei 3:14; Apoc.2:10-11: Iacov 1:12.

Prin aceastq invqyqturq, awa cum o face dknsul despre sinucidere, Dr. Stanle] (wi alyii), plaseazq o armq incqrcatq in mkinile crewtinilor care sunt in suferinyq, goliyi completamente de orice speranyq.

Pentru aceia care acceptq invqyqtura falsq a Doctorului Stanle], pqcatul sinuciderii este actualmente (awa dupq cum cred ei) o binecuvkntare deoarece aceasta le curmeazq in mod prematur durerile aici, wi-i trimite repede in paradisul cel ceresc!

La fel ca wi Martorii lui Iehova, care promoveazq invqyqtura grewitq a transfuziei skngelui, invqyqtura Doctorului Stanle] poate sq trimitq pe mulyi, printr-o moarte prematurq in mormknt, ba chiar mult mai rqu, in iad.

 

Conform  Bibliei, Iazul cu foc este destinul tuturor ucigawilor care nu se pocqiesc. (Apoc.21:8; 1Ioan 3:15). Reamintiyi-vq cq este imposibil pentru un sinucigaw sq se mai pocqiascq dupq ce s-a sinucis.

Intorckndu-ne la inyelegerea Pastorului Stanle] privind moartea Domnului Isus pe cruce, interpretare, care a fost in mod defavorabil afectatq de acceptarea Eternal securit]. Dknsul spune:

 

<Nu conteazq ce faci tu, ca wi copil al lui Dumnezeu, tu esti iertat.  Tu zici, Ucigaw? –Iertat!

Hoyul care furq? –Iertat!

Adulterul? –Iertat!

Inchinarea la idoli? –Iertatq! 25

 

Cutia Pandorei este larg deschisq acum!  Cele mai odioase pqcate, care sunt cunoscute de omenire nu mai sunt evitate, de dragul salvqrii, deoarece conform invqyqturii Doctorului Stanle], crewtinul este deja iertat chiar inanite de-a pqcqtui!

In altq circumstanyq, dknsul a spus:

 

<Minciuna, inwelqciunea, furtiwagul, rqpirea, uciderea ori necredinya nu pot trimite oamenii in iad” 26

 

<Sq te agqyi de o teologie in care credinciosul poate face ceva care il aruncq pe el inapoi intr-o stare de moarte spiritualq, wi sq negi rolul predeterminat al lui Dumnezeu, inseamneazq sq imbrqyiwqzi un sistem in care omul este in scaunul woferului wi Dumnezeu este doar un pasager.” 27

 

In alte cuvinte, falsa invqyqtura <Eternal securit]” susyine cq nici un pqcat comis dupq ce odatq ai fost salvat, nu te trimite in iad.  Invqyqtura aceasta este o minciunq universalq in zilele noastre, care in mod sigur trimite o mulyime de oameni in iad.

Dacq a existat vreodatq o invqyqturq care sq distorsioneze Sf. Scripturi wi sq falsifice mesajul sfknt al Harului intr-o licenyq realq pentru imoralitate, acel tip de invqyqturq trebuie sq fie aceasta!  Aceasta nu este vestea bunq despre care vorbewte Biblia.  Aceasta este vestea rea pentru toyi care o acceptq.

Nu existq o cale prin care sq cunoawtem ckte sunt sinuciderile, dezbinqrile de familie wi actele criminale, care s-au intkmplat din cauza acestui tip de invqyqturq, care continuq sq se rqspkndescq datoritq evanghelizqrii globale a Pastorului Stanle] wi invqyqtura <Eternal securit]” in general.

 

 

 

 

 

Capcana Doctorului Stanle] pentru crewtini

 

In mod inconwtient, intinzknd o capcanq pentru credinciowi prin invqyqtura <Odatq salvat intotdeauna salvat,” Pastorul Stanle] spune urmqtoarele cknd comenteazq despre Fiul risipitor:

<Ckteodatq tu wi cu mine putem recurge la obiceiurile noastre de a privi wi a acyiona in mod asemqnqtor cum am obiwnuit noi sq ne comportqm inainte de a fi salvayi, dar numai pentrucq ne place sq ne comportqm in acest fel, nu inseamnq cq noi pierdem mkntuirea....Dar hai sq privim la Fiul risipitor doar un moment.... Awa, aici fiul trqiewte in pqcat wi stilul squ de viayq este in mod absolut rqu.... Dq-mi  voie sq-yi spun ceva.  Cknd tu te nawti din nou prin Harul Atotputernicului Dumnezeu, wi devii copilul Squ, tu ewti nqscut din nou!  Tu devii o creaturq nouq in Isus Christos.  Tu ewti adoptat in familia lui Dumnezeu.  Nu conteazq ckt de rqu ewti wi ckt de josnic te poryi.... Tu niciodatq nu sqvkrwewti un pqcat, fqrq sq fii pedepsit.  Dar aceasta nu inseamnq cq ewti pedepsit din cauzq cq tu pqcqtuiewti impotriva lui Dumnezeu.  Dumnezeu te respinge din cauza neascultqrii tale, deoarece in pilda aceasta, El este zugrqvit ca un tatq care aleargq spre fiul cqzut in pqcat, care s-a intors acasq la tatql squ.” 28

 

Vq rog sq observayi cq dknsul iwi motiveazq credinya sa pe faptul cq „Fiul risipitor” a fost pentru totdeauna salvat ca wi fiinyq, deoarece, awa cum scrie, Tatql aleargq spre fiul Squ, cknd el se intoarce acasq.

Este de o importanyq vitalq sq ne reamintim cq aceasta s-a intkmplat numai dupq ce fiul risipitor a renunyat la stilul lui de viayq pqcqtoasq wi in umilinyq, intr-o atitudine indureratq s-a intors la Tatql nu ca fiu, ci ca argat.

Mai mult deckt atkt, printre toate terminologiile Bibliei, Pastorul Stanle] alunecq in <evanghelia” dknsuluilui despre <Eternal securit]”, care spune cq mkntuirea nu poate fi pierdutq, indiferent de modul pqcqtos de trqire ori de abandonarea credinyei.

Aici, aceastq personalitate internayionalq respectatq de mulyi, declarq cq, chiar wi stilul de viayq care este absolut rqu, nu-i neagq omului mkntuirea pe care a primit-o odatq! 

Galat. 5:19-21, respinge in mod categoric aceastq afirmayie. Ap. Pavel a scris:

 

<Wi faptele firii pqmkntewti sunt cunoscute, wi sunt acestea: preacurvia, curvia, necurqyenia, desfrknarea, inchinarea la idoli, vrqjitoria, vrqjbile, certurile, zavistiile, mkniile, neinyelegerile, desbinqrile, certurile de partide, pizmele, uciderile, beyiile, imbuibqrile, wi alte lucruri asemqnqtoare cu acestea,  Vq spun mai dinainte, cum am mai spus, cq cei ce fac astfel de lucruri, nu vor mowteni Impqrqyia lui Dumnezeu.”

                       

Pasajul mai sus menyioat declarq cq, chiar wi un om care este perfect sqnqtos in doctrina sa, poate sq piardq Impqrqyia lui Dumnezeu dacq cedeazq in faya poftelor firii pqmkntewti!

In mod similar, Ap. Pavel a spus crewtinilor din Roma:

 

<Dacq trqiyi dupq indemnurile ei (ale firii pqmkntewti) veyi muri; dar dacq, prin Duhul, faceyi sq moarq faptele trupului, veyi trqi.”  Rom.8:13.

 

Dupq traducerea <Ne[ Centur] Version”:

<Dacq folosiyi vieyile voastre pentru facerea de lucruri rele ca sq satisfacq plqcerile voastre pqcqtoase, voi veyi muri spiritual.  Dar dacq folosiyi ajutorul Duhului Sfknt ca sq vq opreascq din facerea de lucruri rele pe care le faceyi cu trupurile voastre, veyi avea adevqrata viayq.”

 

In parte, <The International version”, redq acest pasaj in mod asemqnqtor: <pune la moarte faptele rele ale trupului.”

In Limba Greacq, aici apare un verb la prezentul continuu, in ceea ce privewte <punerea la moarte” a naturi noastre pqcqtoase.  Lucrul acesta se face prin voinya nostrq liberq wi responsabilitatea umanq.  Cel mai important este faptul cq aceasta este posibil numai cu ajutorul Duhului Sfknt, dar nu fqrq contribuyia noastrq.

Luca 15:24,32, sunt douq versete esenyiale pentru inyelegerea corectq a parabolei Fiului risipitor.  Amkndouq versetele din Sf. Scriptrq, sunt declarayia Tatqlui wi ele reveleazq starea spiritualq a Fiului risipitor atkt inainte, ckt wi dupq intoarcerea lui acasq, awa dupq cum Pastorul Stanle] declarq aceasta.  Versetul 24, (declaratia Tatqlui fqcutq servitoruilor Sqi) spune:

<cqci acest fiu al meu era mort wi a inviat; era pierdut wi a fost gqsit”

In timp ce versetul 32 spus fiului squ mai mare zice:

<...acest frate al tqu era mort wi a inviat, era pierdut wi a fost gqsit.”

 

Punctul important pe care Tatql la subliniat, a fost schimbarea completq a stqrii spirituale a fiului, dupq ce s-a pocqit.  El a trecut din moarte la viayq din nou, (fapt menyionat in aceiawi frazq cu cuvintele) <era mort wi a inviat!”

Awadar, este un motiv de mare bucurie cknd un pqcqtos se pocqiewte, awa dupq cum este menyionat, in mod separat, de douq ori in acelawi capitol, in parabolele cu oaia pierdutq wi bqnuyul pierdut.

Probabil cq cuvintele din L.Englezq ( alive again) viu din nou sau nqscut din nou, sunt mai revelatoare.

Cuvkntul din Limba Greacq, din care alive again (viu din nou) provine, este gqsit de cinci ori pe paginile Noului Testament.  (In aceste douq versete care au fost citate, Rom. 7:9; 14:9 wi Apoc. 20:5).  Acestea inseamneazq (live again or revive) sq trqiewti din nou sau sq reinvii.29

Aceast lucru este mai rlevant in Rom 14:9,  <Cqci Hristos pentru aceasta a murit wi a inviat ca sq aibq stqpknire wi peste cei moryi wi peste cei vii.”  Aici este arqtat cq starea fizicq a Domnului Isus Hristos a trecut de la viayq in moarte (pe cruce) wi din moarte la viayq din nou (cknd El a inviat din moryi).

In mod asemqnqtor, starea spiritualq a Fiului risipitor a trecut de la viayq la moarte (cknd era imoral) wi de la moarte la o stare spiritualq vie din nou (dupq ce s-a pocqit wi s-a intors in prezenya Tatqlui).

 

Invqyqtura Eternal Securit] este apqratq cu orice prey!

 

Sunt timpuri cknd invqyqtorii de neinduplecat ai <Eternal securit]” proclamq in mod evident absurditqyi, ca sq-wi apere wi sq-wi perpetueze doctrina lor.

Urmqtoarea interpretare de la Mat. 25:14-30 a Doctorului Stanle], este un exemplu in acest sens.  Interpretqrile dknsului unice, uneori chiar ciudate, pot produce woc chiar wi unora din aderenyi acestei invqyqturi, dar ele sunt reale!

Din aceste interpretqri reiese clar cq Dr. Stanle] a fost foryat sq propovqduiascq awa cum o face, ca sq menyinq in mod constant poziyia doctrinei dknsului privind securitatea credinciowilor.

 

Unde este acest loc zugrqvit prin intunerecul de afarq in parabolele Domnului Isus? 

Sq fii in intunerecul de afarq, inseamnq sq fii in Impqrqyia lui Dumnezeu, dar afarq din cercul bqrbayilor wi femeilor a cqror credinyq pe acest pqmknt i-a invrednicit sq ckwtige un rang special ori o poziyie autoritarq.  Intunerecul de afarq nu reprezintq awa de mult un loc concret, ci mai de grabq o sferq de influenyq wi privilegii.” 30

Observayi vq rog cq Dr. Stanle], efectiv invayq cq intunerecul de afarq despre care ne-a invqyat Domnul Isus, este in <Impqrqyia lui Dumnezeu”!  In afarq de aceasta, dknsul comenteazq fraza in legqturq cu scrkwnirea dinyilor, in felul urmqtor: 

 

<...Scrkwnirea dinyilor...nu simbolizeazq durere awa dupq cum au crezut mulyi...  Ei au fost extrem de nemulyumiyi de ei insqwi...  Wi awa va fi cu mulyi credinciowi!  Awa dupq cum cei cari vor fi gqsiyi cedinciowi se vor bucura, tot awa aceia care suferq pierderea privilegiilor vor plknge.  Awa dupq cum unii vor sqrbqtori credinciowia lor, tot la fel, alyii vor scrkwni din dinyi nemulyumiyi cq au ajuns acolo din pricina nechibzuinyei wi poftelor lor”.

Noi nu wtim ckt va dura acest timp de bucurie wi durere.  Aceia a cqror lucruri sunt arse, nu vor plknge wi scrkwni din dinyi pentru eternitate.” 31

 

Scurtq comparayie a invqyqturii Doctorului Stanle] cu textele Sfintelor Scripuri

 

Hai sq vedem dacq invqyqtura Pastorului Stanle] pe care o promoveazq despre plnsul wi scrkwnirea dinyilor in intunerecul de afarq, reprezintq adevqrul scriptural sau nu?

Hai sq comparqm invqyqtura dknsului cu alte relatqri din Sfintele Scripturi.

 

In parabola grkului wi neghinei, Domnul Isus a spus:

 

<Fiul omului va trimite pe ingerii Sqi, wi ei vor smulge din Impqrqyia Lui toate lucrurile, cari sunt pricinq de pqcqtuire wi pe ceice sqvkrwesc fqrqdelegea, wi-i vor arunca in cuptorul aprins; acolo va fi plknsul wi scrkwnirea dinyilor.  Atunci cei neprihqniyi vor strqluci ca soarele in Impqrqyia Tatqlui lor.  Cine ar urechi de auzit, sq audq  (Mat.13:41-43).

 

Notayi vq rog faptul cq Domnul Isus ne-a invqyat cq acolo sunt numai douq grupqri:

1) Aceia care sqvkrwesc fqrqdelegea wi vor fi smulwi din Impqrqyia Lui wi vor fi aruncayi in cuptorul aprins unde va fi plknsul wi scrkwnirea dinyilor.

2) Neprihqniyii care sunt in Impqrqyia Tatqlui lor.

In mod similar, Domnul Isus ne invayq in parabola nqvodului, acelawi adevqr cu privire la plknsul wi scrkwnirea dinyilor wi aratq de asemenea cine sunt aceia care vor fi aruncayi in cuptorul aprins.

 

<Tot awa va fi la sfkrwitul veacului.  Ingerii vor iewi, vor despqryi pe cei rqi din mijlocul celor buni wi-i vor arunca in cuptorul aprins; acolo va fi plknsul wi scrkwnirea dinyilor.” (Mat. 13:49-50).

 

Conform invqyqturii Domnului Isus oamenii rqi sunt aceia cari vor experimenta plknsul wi scrkwnirea dinyilor, wi vor fi aruncayi in cuptorul aprins.  Neprihqniyii nu vor fi condamnayi la acest supliciu.

Cu privire la acest subiect, alte pasaje din Biblie clarificq aceastq problemq wi mai mult:

 

<Dar, vq spun cq vor veni mulyi dela rqsqrit wi dela apus, wi vor sta la masq cu Avraam, Isac wi Iacov in Impqrqyia Cerurilor.  Iar fiii Impqrqyiei vor fi aruncayi in intunerecul de afarq, unde va fi plknsul wi scrkwnirea dinyilor.” (Mat.8:11-12)

 

<Wi El va rqspunde: ‚Vq spun cq nu wtiu de unde sunteyi; depqrtayi-vq dela Mine, voi toyi lucrqtorii fqrqdelegii.’  Va fi plknsul wi scrkwnirea dinyilor, cknd veyi vedea pe Avraam, pe Isaac wi pe Iacov, wi pe toyi proorocii in Impqrqyia lui Dumnezeu, iar pe voi scowi afarq. (Luca 13: 27-28) 

 

Observayi cq intunerecul de afarq este locul unde oamenii fqrqdelegii vor fi aruncayi.  Locul aceasta este in mod cert afarq din Impqrqyia lui Dumnezeu!  De asemenea, plknsul wi scrkwnirea dinyilor se va intkmpla, nu cknd „crewtinii” nesocotiyi vor vedea lucrul lor ars total, awa dupq spune invqyqtura Doctorului Stanle], ci cknd vor vedea pe Avraam, Isaac, Iacov wi toyi profeyii in Impqrqyia lui Dumnezeu, iar pe ei scowi afarq wi aruncayi in intunerec.

Diferenya intre invqyqtura Doctorului Stanle] wi ceea ce spun Sfintele Scripuri, este enormq! 32

Awadar, de ce face Pastorul Stanle] o astfel de interpretare contradictorie a acestui subiect?  Rqspunsul este, ca sq perpetueze invqyqura dknsului despre <Eternal securit]”.

Dacq plknsul wi scrkwnirea dinyilor in intunerecul de afarq, awa cum il gqsim in Mat.25:30, se referq la iad, atunci nu poate fi o securitate necondiyionatq pentru credincios, deoarece cel supus acestui destin,( notq pers. <robul netrebnic”) a fost in prealabil salvat!  Aceasta este evident, intruckt el (robul netrebnic) asemenea celorlalyi robi din aceeawi parabolq, cqrora le-a fost incredinyatq administrayia proprietqyii stqpknului wi stqpknul a awteptat de la ei sq aducq profit dupq o vreme, lucru care a putut fi posibil de realizat numai in cazul credinciowilor reali.

Dumnezeu cunoawte pe aceia care sunt ai Lui wi awteaptq dela ei roade. (Ioan 15:1-6; Luca 13:6-9).

Cei din parabola talanyilor, care au adus profit, au auzit pe Domnul spunknd:

 

<Bine, rob bun wi credincios; ai fost credincios in puyine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intrq in bucuria stqpknului tqu.” (Mat. 25:21,23)

 

Pe cknd servitorul care a avut potenyial acelawi viitor, dar n-a adus nici-un ckwtig, a fost etichetat ca rqu 33  (Rob viclean wi lenew (v.26)) wi i s-a dat un alt destin in eternitate:

 

<Iar pe robul acela netrebnic, aruncayi-l in intunerecul de afarq: acolo va fi plknsul wi scrkwnirea dinyilor (v.30).

 

Dupq cum spune Dr. Stanle], un ucigaw de profesie ori un imoral sexual (fost credincios) s-ar putea sq fie salvat!

 

Dusq pknq la extrem, evanghelia Pastorului Stanle] ar putea declara in mod dogmatic, cq urmqtorul ucigaw de profesie ori imoralul sexual despre care auzi tu la wtiri, este un om nemkntuit!   Potrivit evangheliei dknsului - intrisec legatq de Eternal securit] – care nu este deloc evanghelie, persoana aceia

s-ar putea sq fi avut credinya in Isus Christos la un moment dat din viaya lui din trecut, wi din acest motiv el este incq un crewtin destinat pentru cer.  Sq fim wi mai exacyi in afirmayie, el ar putea fi crewtin firesc.  Intruckt Domnul Isus a murit pentru pqcatele crewtinilor firewti, ei nu mai au nevoie sq mqrturiseascq wi sq se intoarcq din pqcatele lor ca sq obyinq iertare pentru ele, conform cu aceastq invqyqturq.  Ei sunt deja iertayi pentru actele lor criminale, inainte chiar de a le comite.  Tot ce ar putea ei sq piardq sunt rqsplqtirile lor spirituale.  Chiar dacq vor suferi temporar, in intunerecul de afarq, plkngknd wi scrkwnind din dinyi pentru multele lor acte criminale, ei se vor bucura pknq la urmq in paradis, in Impqrqyia lui Dumnezeu.

Acest basm religios, produs de invqyqtura <Eternei securitqyi”, trebuie sq fie cu curaj confruntat wi respins, mai mult ca oricknd.

Conform Sf. Scripturi, numai unele pqcate comise dupq ce ai fost salvat, sunt in mod automat spqlate de skngele Domnului Isus (1Ioan 1:7).  Acest verset spune insq cq spqlarea automatq realq, este numai pentru aceia care implinesc condiyia <de a umbla in luminq awa dupq cum El este luminq.”  Alte pqcate comise dupq ce ai fost salvat, trebuie sq fie mqrturisite 34 ca sq poatq fi iertate (1Ioan 3:9).  Aawadar, noi wtim cq iertarea pqcatelor viitoare nu este intotdeauna fqcutq in mod automat.  Conform pasajului de la Prov. 28:13, o atitudine de pocqinyq implicq o mqrturisire a pqcatului.  In final, potrivit cu invqyqtura Domnului Isus, dacq noi nu iertqm pe cei care pqcqtuiesc impotriva noastrq, pqcatele noastre nu vor fi iertate (Mat. 6:14-15); 18:21-35; Marcu 11:25). (In contrast cu ce spun alyii, Domnul Isus ne-a invqyat cq noi trebuie sq iertqm pe alyii, ca astfel wi pqcatele noastre sq fie iertate.)

Reamintewte-yi cq toate pqcatele tale viitoare pe care le faci dupq ce ewti salvat, nu sunt in mod automat iertate, conform Invqyqturii Domnului Isus wi a Apostolului Ioan.

Sunt anumite condiyii pe care trebuie sq le indeplinewti ca sq obyii iertarea dupq ce ai fost salvat.  Cknd Domnul Isus wi-a vqrsat skngele wi a murit pentru pqcatele noastre, ucemicul Squ Ioan a fost actualmente prezent acolo la picioarele lui, in timp ce s-a intkmplat aceasta..

Totuwi, amkndoi, atkt Domnul Isus ckt wi Ioan, neagq spqlarea tuturor  pqcatelor viitoare in mod automat wi necondiyionat.

Un citat final al Pastorului Stanle] este necesar la acest punct :

 

<Cknd tu crezi cq Domnul Isus a luat locul tqu wi cq skngele lui plqtewte pentru iertarea pqcatului tqu, atunci Dumnezeu te vede eliberat de pqcat wi neprihqnit pentru totdeauna” 35 (Ioan 3:16).

 

Incredibil, Pastorul Stanle] citewte in Ioan 3:16 wi vede cq cine este salvat, este eliberat de pqcat wi neprihqnit pentru totdeauna!

In afarq de ce s-a spus in legqturq cu aceastq problemq, Ap. Pavel, care a fost wi un mare invqyqtor, a scris urmqtoarele acelora care au fost deja salvayi:

 

<Deci, fiindcq avem astfel de fqgqduinye, prea iubiyilor, sq ne curqyim de orice intinqciune a cqrnii wi duhului wi sq ne ducem sfinyirea pknq la capqt, in frica de Dumnezeu  (2Cor. 7:1).

 

<...pe tine insuyi pqzewte-te curat” (1Tim.5:22).

 

Indemnurile acestea date de Ap. Pavel ar fi fqrq sens dacq ar fi adevqrat cq dupq ce ai fost salvat, ai garanyia cq ewti liber de pqcat wi curat tot timpul.

 

Dr. Stanle] il contrazice pe Domnul Isus!

 

Pastorul Charle] Stanle] a spus urmqtoarele:

 

<Dar un om ori o femeie care a fost odatq salvat din starea de vrqwmqwie cu Dumnezeu nu trebuie sq se ingrijoreze, pentrucq in procent de 100%, pqcatele omului sau a femeii au fost iertate wi pericolul de a fi neiertat a fost inlqturat,  Factorul de risc este zero.  Nu mai sunt focuri din care credinciosul trebuie salvat.” 36

 

Reamintiyi-vq cq termenul de credincios al Pastorului Stanle] include o persoanq care la modul prezent trqiewte ca wi diavolul wi, wi–a abandonat complet credinya. (Cineva ar putea sq intrebe: <Cum poate fi credincios o persoanq care nu mai crede”? Conform evangheliei dknsului, acest lucru este posibil!)  Aceasta deasemenea trebuie sq fie definiyia unui crewtin pe care o dq dknsul, deoarece cuvintele credincios wi crewtin sunt sinonime. Aceasta merge in acelawi fel, mknq in mknq cu interpretarea dknsului unicq din Ioan 3:16, interpretare, care a fost deja citatq.

In contrast cu measjul Pastorului Stanle], vorbind despre pqcat, Domnul Isus a spus in mod clar, acelora care erau deja credinciowi, urmqtoarele:

 

<Acum, dacq mkna ta sau piciorul tqu te face sq cazi in pqcat, taie-le wi leapqdq-le dela tine.  Este mai bine pentru tine sq intri in viayq wchiop sau ciung, deckt sa ai douq mkini sau douq picioare, wi sq fii aruncat in focul cel vewinic.  Wi dacq ochiul tqu te face sq cazi in pqcat, scoate-l wi leapqdq-l dela tine.  Este mai bine pentru tine sq intri in viayq numai cu un ochi, deckt sq ai amkndoi ochii, wi sq fii aruncat in focul gheenei (Mat. 18:8-9).

 

Pqcatul este in mod evident o problemq, chiar wi pentru credinciowi.  Conform invqyqturii Domnului Isus, pqcatul trimite in iad wi oameni care au fost in prealabil salvayi.  Aceasta este adevqrata invqyqturq a Harului din Noul Tesatament.

Mai mult deckt atkt, Dumnezeu insqwi din inqlyimea tronului Squ, care ne iubewte infinit de mult wi inyelege totul despre Har, ne-a transmis urmqtorul adevqr:

 

<Dar ckt despre fricowi, necredinciowi, sckrbowi, ucigawi, curvari, vrqjitori, inchinqtori la idoli, wi toyi minicnowii, partea lor este iazul, care arde cu foc wi cu pucioasq, adicq moartea a doua.”  (Apoc. 21:8)

 

Vrednic de remarcat este faptul cq acest adevqr a fost declarat dupq ce Domnul Isus wi-a vqrsat preyiosul Squ sknge, pentru pqcatele noastre. 

Este clar cq, nu numai necredinciowii vor fi in Iazul cu foc, awa cum propovqduewte invqyqtura Eternal securit].

De fapt, necredinciowii nici nu sunt trecuyi in primul rknd pe lista celor opt categorii citate in aceste versete.

Acest adevqr Biblic este devastator pentru susyinqtorii <Eternal securit]”.  Probabil cq de aceea, versetul acesta nu este aproape nicioddatq menyionat de ei.

    

Pasajul din Biblie pe care se bazeazq invqyqtura <Eternal securit]”

 

Dr. Charle] Stanle] susyine cq pasajul din 1Cor. 3:11-15, este suportul numqrul unu al invqyqturii Eternal securit].

Cuvintele dknsului spuse referitor la acceasta sunt:

 

<Declarayia aceasta este unul din cel mai puternic suport al <Eternal securit]”, care poate fi gqsit in toatq Biblia 37

 

Dupq cum interpreteazq dknsul versetele acestea, cei care au lucrurile arse in foc sunt:

 

<...credinciowii care n-au timp pentru lucrqrile lui Christos, care trqiesc vieyile lor pentru ei insqwi.  Una ckte una, faptele lor sunt evaluate wi una ckte una, ele ard.  Lucrqrile lor sunt descrise ca lemne, fkn wi paie.  Lucrqrile lor nu au o substanyq realq, nici valoare eternq.” 38

 

Conform altor declarayii fqcute de Pastorul Charles Stanle], awa cum deja s-a citat, rqsplqtirile lor vor fi pierdute din cauza comportqrii lor pqcqtoase; cum sunt de exemplu trqirea sa ca wi diavolul wi sinuciderea.  Dar este oare aceastq invqyqturq in concordanyq cu adevqrul Biblic despre pierderea rqsplqtirilor?

 

Cum sunt rqsplqtirile cu adevqrat pierdute ?

 

Cel mai clar pasaj din noul Testament, care merge paralel cu 1Cor. 3:15, se gqsewte la Mat. 6:1-20.

In acest pasaj Domnul Isus ne-a arqtat de ce oamenii vor primi sau nu vor primi rqsplata, wi ce fel de fapte vor fi considerate vrednice de o posibilq rqsplatq.

Unii vor fi intru totul surprinwi:

 

<Luayi seama sq nu vq indepliniyi neprihqnirea voastrq inaintea oamenilor, ca sq fiyi vqzuyi de ei; altminteri, nu veyi avea rqsplatq dela Tatql vostru care este in Ceruri.  Tu dar, cknd faci milostenie, nu suna cu trimbiya inaintea ta, cum fac fqyarnicii, in sinagogi wi in uliye, pentru ca sq fie vqzuyi de oameni.  Adevqrat vq spun, cq wi-au luat rqsplata.  Ci tu, cknd faci milostenie, sq nu wtie stknga ta ce face dreapta, pentruca milostenia ta sq fie fqcutq in ascuns; wi Tatql tqu, care vede in ascuns, iyi va rqsplqti.  Cknd vq rugayi, sq nu fiyi ca fqyarnicii, cqrora le place sq se roage stknd in picioare in sinagogi wi la collyurile uliyelor, pentruca sq fie vqzuyi de oameni.  Adevqrat vq spun, cq wi-au luat rqsplata.....Cknd postiyi, sq nu vq luayi o infqyiware posomorktq, ca fqyarnicii, cari iwi sluyesc feyele, ca sq se arate oamenilor cq postesc.  Adevqrat vq spun, cq wi-au luat rqsplata.  Ci tu, cknd postewti, unge-yi capul, wi spalq-yi faya, ca sq te arqyi cq postewti nu oamenilor, ci Tatqlui tqu, care este in ascuns; wi Tatql tqu, care vede in ascuns, iyi va rqsplqti......Strkngeyi-vq comori in cer, unde nu le mqnkncq moliile wi rugina, wi unde hoyii nu le sapq, nici nu le furq.”

 

Din pasajele relatate, reiese clar de pe buzele Domnului Isus cq faptele noastre de neprihqnire, cum sunt de exemplu; dqrnicia la sqraci, rugqciunea wi postul, poartq un potenyial de rqsplatq numai dacq noi le facem cu motivayie de decenyq wi dragoste, fqrq sq cqutqm sq fim onorayi aici wi acum de oameni.  Motivayia calitqyii lucrqrilor noastre bune (1Cor. 3:13), va fi descoperitq in Ziua Mare de Apoi.

(1Cor.4:5; Prov.16:2).

Atenyie la contrastul izbitor dintre mesajul Pastorului Stanle] wi adevqrul Biblic, care aratq cq dacq facerea ta de bine este motivatq de dorinya de a fi onorat de oameni, motivul acesta va face ca fapta ta bunq sq fie arsq in foc.

(1Cor. 3:11-15)!

Nicqieri in Mat.6:1-20, nu se face nici cea mai vagq aluzie, awa cum spune dknsul, cq comportarea pqcqtoasq cum este trqirea ca wi diavolul ori sinuciderea, va face ca faptele noastre bune sq ardq in foc. 

Ia seama te rog la aceasta!  Comportarea pqcqtoasq este un subiect care

n-are nici-o legqturq cu rqsplqtirile credinciowilor.

De altfel este imposibil sq pui semnul egalitqyii intre motivul de a fi onorat de oameni (cknd faci lucruri lqudabile) wi trqirea in pqcat ca wi diavolul, wi sq spui cq astfel de lucruri cauzeazq pierderea rqsplqtirii!

Pastorul Stanle] conecteazq acestea douq lucruri fqrq sq aibq nici un fel de suport Biblic, cu scopul de a sprijini Eternal securit] – o invqyqturq care inlqturq teama de a pqcqtui.

Sq ne reamintim cq potrivit cu invqyqtura Doctorului Stanle], pasajul de la 1Cor.3:11-15, este unul dintre cele mai puternice pasaje din toatq Biblia, care sprijinq Eternal securit].  In conformitate cu Mat.6:1-20, interpretarea dknsului din 1Cor.3:11-15, este in mod clar dqrkmatq, wi prin aceasta wi pericolul mare al acestei invqyqturi in general vorbind, deoarece acest pasaj <de sprijin puternic” cum spune dknsul, inseamnq cu totul altceva, cknd il luqm in context cu

Mat. 6:1-20. 

 

 Concluzie

Dr.Charles Stanle] wi alyii, care sprijinq interpretarea sripturalq grewitq a dknsului, au promovat invqyqtura spiritualq periculoasq, despre care spun ei cq nu trebuie pusq la indoialq wi cq aceasta este inseparabilq de Evanghelia Harului!  Intruckt existq numai o Evanghelie adevqratq (Gal.1:8-9), wi aceasta este singura Evanghelie care aduce salvarea, in acest caz, invqyqtura „Eternal securit]” este cea mai serioasq eroare pe care o poate face un invqyqtor.  Vewnicia sufletelor atkrnq in balanyq. Oamenii continuq sq fie inwelayi wi expuwi la pericolul Iadului de invqyqtura falsq <Eternal securit]”.

Este securitatea credinciosului, awa cum e revelatq in Sf. Scripturq, condiyionatq sau necondiyionatq?

In pasajul din 1Cor. 15:1-2, adevqratul Apostol al Harului a clarificat aceastq intrebare odatq pentru totdeauna:

<Vq fac cunoscut, frayilor Evanghelia, pe care v-am propovqduit-o, pe care ayi primit-o, in care ayi rqmas, wi prin care sunteyi mkntuiyi, dacq o yineyi awa dupq cum v-am propovqduit-o; altfel, degeaba ayi crezut.”

Ap, Pavel, care este cunoscut pentru pecizarea a ceea ce este Har, a declarat in epistoala sa adevqrul de bazq, cq securitatea credinciosului este condiyionatq, chiar inainte de a vorbi despre iertarea pqcatelor noastre prin moartea, ingroparea wi invierea Domnului Isus.  Wi dacq problema acesta a fost clarificatq de el, atunci cum indrqznesc unii invqyqtori ai zilelor noastre sq omitq aceastq condiyie, wi totuwi sq pretindq in acelawi timp cq sunt adevqrayii reprezintanyi ai Sfintelor Scripturi?  1Cor.15:2 este adesea in totalitate omis de invqyqtorii Eternal securit] cknd ei descriu Evanghelia Harului din versetele 1-4, al acestui capitol.  Motivul acestei omisii, este foarte evident.

 Sq inveyi cq cineva poate fi imoral din punct de vedere sexual, beyiv, mincinos ori lacom printre alte lucruri wi in acelawi timp wi crewtin, salvat prin har, inseamnq sq schimbi Harul lui Dumnezeu intr-o licenyq de imoralitate.  Biblia nu face distincyie intre unul care niciodatq nu a fost mkntuit wi este imoral din punct de vedere sexual, wi altul care a fost salvat wi pe urmq devine imoral.  Amkndoi vor merge in iazul cu foc dacq nu se pocqiesc wi daca nu obyin iertare de la Domnul!

Diferenya intre Evanghelia adevqratq wi evanghelia Doctorului Stanle], pentru aceia care duc aceasta pknq la extrema pqcqtoasq, este atkt de enorma ca wi diferenya dintre Impqrqyia lui Dumnezeu wi iazul cu foc.

Fqrq nici-o indoialq, milioane de oameni din toatq lumea sunt in prezent in pericol de a ajunge in iad din cauza invqyqturii Eternal securit], insq ei nu recunosc acest lucru!   Momeala sq pqcqtuiascq este mare, chiar wi pentru un crewtin adevqrat!  Chiar wi unii crewtini care resping invqyqtura Eternal securit] cad in pqcat (Luca 8:13) wi mor spiritual, deoarece ei aleg sq trqiascq conform naturii lor pqcqtoase (Rom. 8:13); Luca 15:24,32), se indepqrteazq de Christos wi nu se mai intorc (Ioan 6:66).

Wi dacq acesta este adevqrul, atunci cu ckt mai multq uwurinyq vor pqrqsi principiile adevqrate ale Sf. Scripturi, acei care acceptq tipul de invqyqturq a Pastorului Stanle], care este atkt de tolerantq cu pqcatul ce are un efect mortal asupra sufletului (Iacov 1:14-15)!  Noi credem cq acewtia vor fi incredibil de mulyi!  Numai in vewinicie va fi numqrul lor cunoscut, dar atunci va fi prea tkrziu pentru aceia care au murit fizic in pqcat, sau au fost moryi spiritual ca wi Fiul risipitor, insq nu s-au mai pocqit ca el.

Cum poate un om ca Dr. Charles Stanle] sq propage acest tip de invqyqturq numit <Gospel message” wi sq aibq un succes atkt de rqsunqtor in lumea intreagq, fqrq sq fie, dupq ckt se pare, confruntatq, intr-o nayiune ca Statele Unite, unde atkt de mulyi oameni posedq Biblii ?  Faptul acesta reflectq ckt puyin timp afecteazq oamenii pentru cititul Bibliei, wi ckt de rqspknditq este apostazia doctrinalq actualq, prezisq in (2Tim. 4:3-4).     

Probabil cq pentru unii slujitori din ckmpul Evangheliei, mesajele false sunt o altq posibilitate de promovare a intereselor lor financiare.  Vai de astfel de oameni, care cunosc adevqrul wi totuwi rqmkn tqcuyi in faya acestor invqyqturi false, care afecteazq vewnicia sufletelor.

(Dincolo de aceasta, cartea Doctorului Stanle] <Eternal Securit]”, din care au fost extrase wi relatate multe citate, este sprijinitq de alyi oameni cu renume cum este de exemplu Dl. Han\ Hanegraff, care are o influenyq internayionalq prin Institutul de Cercetqri Crewtine.39 Inainte de a se publica browura acesta pe care o citewti tu, Dl. Hanegraff a fost informat de pregqtirea acestui material wi prevenit cq va fi wi el, deasemenea invinuit, dacq nu-wi retrage sprijinul cqryii Eternal securit] a Doctorului Stanle].  Refuzul lui de a rqspunde, este o recunoawtere indirectq a invqyqturilor extremiste date de Pastorul Stanle] insuwi. 

Stanle] impreunq cu Hanegraaf wi cu alyi susyinqtori, vor rqspunde intr-o zi in faya lui Dumnezeu, pentru toate efectele dezastruoase ale acestei invqyqturi!)

Versetele importante despre Har

Cititorule! Un punct final trebuie menyionat!

Adevqrata invqyqturq a Harului, care nu este o licenyq pentru imoralitate, va fi intotdeauna compatibilq cu toate versetele urmqtoare din scripturi:

Te rog mediteazq la ele cu atenyie!

<Cqci wtiyi bine cq niciun curvar, niciun stricat, niciun lacom de avere, care este un inchinqtor la idoli, n-are parte de mowtenire in Impqrqyia lui Hristos wi a lui Dumnezeu.  Nimeni sq nu vq inwele cu vorbe dewarte; cqci din pricina acestor lucruri vine mknia lui Dumnezeu peste oamenii neascultqtori.  Sq nu vq intovqrqwiyi dar deloc cu ei” (Efes. 5:5-7).

<Dar de oricine se va lepqda de Mine inaintea oamenilor, Mq voi lepqda wi Eu inaintea Tatqlui Meu care este in ceruri” (Matei 10:33).

<Cei inchipuiyi prin sqmknya cqzutq pe stkncq, sunt aceia cari, cknd aud Cuvkntul, il primesc cu bucurie; dar n-au rqdqcinq, ci cred pknq la o vreme, iar cknd vine ispita, cad” 40 (Luca 8:13).

<Din clipa aceea, mulyi s-au intors inapoi, wi nu mai umblau cu El”. 41

(Ioan 6:66).

<Wi (Evanghelia propovqduitq) prin care sunteyi mkntuiyi, dacq o yineyi awa dupq cum v-am propovqduit-o; altfel, degeaba ayi crezut” (1Cor 15:2).

<(El v-a impqcat acum) prin trupul Lui de carne, prin moarte, ca sq vq facq sq vq infqyiwayi inanitea Lui sfinyi, fqrq prihanq wi fqrq vinq; negrewit, dacq rqmkneyi wi mai departe intemeiayi wi neclintiyi in credinyq, fqrq sq vq abateyi dela nqdejdea Evangheliei, pe care ayi auzit-o, care a fost propovqduitq oricqrei fqpturi de sub cer, wi al cqrei slujitor am fost fqcut eu, Pavel” (Colos 1:22-23)

<Dar vei zice: ,Ramurile au fost tqiate, ca sq fiu altoit eu.’  Adevqrat: au fost tqiate din pricina necredinyei lor, wi tu stai in picioare prin credinyq:  Nu te ingkmfa dar, ci teme-te! Cqci dacq n-a cruyat Dumnezeu ramurile firewti, nu te va cruya nici pe tine.  Uitq-te dar la bunqtatea wi asprimea lui Dumnezeu: asprime fayq de ceice au cqzut wi bunqtate fayq de tine, dacq nu incetezi sq rqmki in bunqtatea aceasta; altmintrelea, vei fi tqiat wi tu.  Wi chiar ei: dacq nu stqruiesc in necredinyq, vor fi altoiyi: cqci Dumnezeu  poate sq-i altoiascq iarqw”     (Rom 11:19-23).

<Nu wtiyi cq cei nedrepyi nu vor mowteni Impqrqyia lui Dumnezeu!   Nu vq inwelayi in privinya aceasta: nici curvarii, nici inchinqtorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiyii,42 nici hoyii, nici cei lacomi, nici beyivii, nici defimqtorii, nici hrqpqreyii nu vor mowteni Impqrqyia lui Dumnezeu” (1Cor. 6:9-10).

<Oricine o ia inainte wi nu rqmkne in invqyqtura lui Hristos, n-are pe Dumnezeu.  Cine rqmkne in invqyqtura aceasta, are pe Tatql wi pe Fiul” (2 Ioan v.9).

<Iatq, eu, Pavel, vq spun cq, dacq vq veyi tqia imprejur, Hristos nu vq va folosi la nimic. Wi mqrturisesc iarqw incq odatq oicqrui om care primewte tqierea imprejur, cq este dator sq implineascq toatq Legea.  Voi, cari voiyi sq fiyi  neprihqniyi prin Lege, v-ayi despqryit de Hristos; ayi cqzut din har” (Gal 5:2-4).

<Dacq trqiyi dupq indemnurile (firii pqmkntewti) ei, veyi muri; dar dacq, prin Duhul, faceyi sq moarq faptele trupului, veyi trqi.” (Rom. 8:13).

<Cqci ne-am fqcut pqrtawi ai lui Hristos, dacq pqstrqm pknq la sfkrwit increderea nezguduitq dela inceput”  (Evrei 3:14).

<Veyi fi urkyi de toyi, din pricina Numelui Meu; dar cine va rqbda pknq la sfkrwit, va fi mkntuit” 43  (Mat 10:22).

<Cine samqnq in firea lui pqmknteascq, va secera din firea pqmknteascq putrezirea; dar cine samqnq in Duhul, va secera din Duhul viaya vecinicq.  Sq nu obosim in facerea binelui; cqci la vremea potrivitq, vom secera, dacq nu vom cqdea de obosealq. Awa dar, ckt avem prilej, sq facem bine la toyi wi mai ales frayilor in credinyq” (Gal. 6:8-10).

<Wi faptele firii pqmkntewti sunt cunoscute, wi sunt acestea: preacurvia, curvia, necurqyenia, desfrknarea, inchinarea la idoli, vrqjitoriile, vrqjbile, certurile, zavistiile, mkniile, neinyelegerile, desbinqrile, certurile de partide, pizmele, uciderile, beyiile, imbuibqrile, wi alte lucruri asemqnqtoare cu acestea.  Vq spun mai dinainte, cum am mai spus, cq cei ce fac astfel de lucruri, nu vor mowteni Impqrqyia lui Dumnezeu” (Gal. 5:19-21)

<Dar ckt despre fricowi, necredinciowi, sckrbowi, ucigawi, curvari, vrqjitori, inchinqtori la idoli, wi toyi mincinowii, partea lor este in iazul care arde cu foc wi cu pucioasq, adicq moartea a doua” (Apoc. 21:8).

<...Ei zic cq a wi venit invierea, wi rqstoarnq credinya unora” (2Tim.2:18).

<Copilawilor, pqziyi-vq de idoli” 44 (1Ioan 5:21).

<Ei se laudq cq cunosc pe Dumnezeu, dar cu faptele Il tqgqduiesc, cqci sunt o sckrbq: nesupuwi wi netrebnici pentru orice faptq bunq” (Tit 1:16)

<Frayilor mei, ce-i folosewte cuiva sq spunq cq are credinyq, dacq n-are fapte?  Poate oare credinya aceasta sq-l mkntuiascq?” (Iacov 2:14).

<Cqci ne aducem aminte fqrq incetare, inaintea lui Dumnezeu, Tatql nostru, de lucrarea credinyei voastre wi de tqria nqdejdii in Domnul nostru Isus Hristos !” (1Tesal.1:3)

(<..wi sq pqstrezi credinya wi un cuget curat, pe care unii l-au pierdut, wi au cqzut din credinyq.”) 1Tim 1:19.

<cqci unele s-au wi intors sq urmeze pe Satana.”  (1Tim 5:15).

<Eu sunt viya, voi sunteyi mlqdiyele.  Cine rqmkne in Mine wi in cine rqmkn Eu, aduce multq roadq; cqci, despqryiyi de Mine, nu puteyi face nimic.  Dacq nu rqmkne cineva in Mine, este aruncat afarq, ca mlqdiya neroditoare wi se usucq; apoi mlqdiyele uscate sunt strknse, aruncate in foc wi ard” (Ioan 15:5-6).

<Dar dacq este un rob rqu, care zice in inima lui: „Stqpknul meu zqbovewte sq vinq!”  Dacq va incepe sq batq pe tovarqwii lui de slujbq wi sq mqnknce wi sq bea cu beyivii, stqpknul robului aceluia va veni in ziua in care el nu se awteaptq wi in ceasul pe care nu-l wtie, il va tqia in douq wi soarta lui va fi soarta fqyarnicilor; acolo va fi plknsul wi scrkwnirea dinyilor” 45 (Mat .24:48-51).

<Ce ayi auzit dela inceput, aceea sq rqmknq in voi.  Dacq rqmkne in voi ce ayi auzit dela inceput, wi voi veyi rqmknea in Fiul wi in Tatql.  Wi fqgqduinya, pe care ne-a fqcut-o El, este aceasta: viaya vecinicq.” (1Ioan 2:24-25).

< Nevoiyi-vq sq intrayi pe uwa cea strkmtq.  Cqci vq spun, cq mulyi vor cquta sq intre, wi nu vor putea” 46 (Luca 13:24).

<Oricine urqwte pe fratele squ, este un ucigaw; wi wtiyi cq niciun ucigaw n-are viaya vecinicq rqmknknd in el” (1Ioan 3:15).

<Voi deci, prea iubiyilor, wtiind mai dinainte aceste lucruri, pqziyi-vq ca nu cumva sq vq lqsayi tkrkyi de rqtqcirea acestor nelegiuiy wi sq vq pierdeyi tqria.”

(2Petru 3:17).

<Cknd zic celui neprihqnit cq va trqi negrewit, - dacq se increde in neprihqnirea lui wi sqvkrwewte nelegiuirea, atunci toatq neprihqnirea lui se va uita wi el va muri din pricina nelegiuirii pe care a sqvkrwit-o.” (Ezech.33:13).

<Dar pe cei ce apucq pe cqi lqturalnice, sq-i nimiceascq Domnul impreunq cu cei ce fac rqu!...” (Ps.125:5).

------------------------------------------------------          

Referinye:

1-Charles Stanle], Eternal securit]: Can Jou Be Sure ? Boo\s,1990 (pg. 31).

2-In Touch, Jul] 1995, (p. 31).

3-EternalSecurit]; Can Jou Be Sure? (p. 192).

4-Ibid. (p. 43).

5-Ibid. (p. 8).

6-Grace: God’s Second Chance-The Gospel of the Grace of God, Tape #6,RC283.

7-Eternal Securit] {hat Do {e Have To Lose?, Tape #6,MI090.

8-Eternal Securit]: Can Jou Be Sure? (p. 74).

9-Ibid. (p. 93).

10-Ibid. (p. 94).

11-Ibid. (p.121).

12-Ibid. (p. 71).

13-Ibid. (p. 80).

14-Ibid. (p. 81).

15- (To The [ord believe...) Cuvkntul a crede, in acest caz, wi awa cum il gqsim in multe alte versete, ca de ex. in Ioan 5:24, este la prezentul continuu in Limba Greacq.  Acesta este total diferit fayq de evanghelia lui Stanle].

16-(To follo[) Cuvkntul a urma, este la prezentul continuu in Limba Greacq.

Ioan 10:28-29, poate fi corect interpretat, numai dacq yinem seama de aceastq regulq gramaticalq.

17-Prezentul continuu in L. Greacq.

18-Prezentul continuu in L. Greacq.

19-Eternal Securit]: Jou Can Be sure, Tape #3,MHI90.

20-Spiritual Vs. Carnal-Stud] in 1 Cor. Tape #8,P~092.

21-Is It An Unpardonable Sin ?, Tape #MH074.

22-Ibid.

23-Christian Centur], 5/29/85, p. 549.

24-<The Bible Ans[er Man,” 12/9/92.

25-Grace: God’s Second Chance-Grace and Continuing Sin, Tape #4,MC213.

26-Eternal Securit]: Can Jou Be Sure? (p.70).

27-Ibid. (p.77).  

28-Eternal Securit]: Jou Can Be Sure, Part2, Tape %4,RHI90.

29-Strong’s Exhaustive Concordance, Gree\ Dictionar], 1976, p.11. #326.

30-Etrnal Securit}: Can Jou Be Sure? (p.126).

31-Ibid. (p127).

32-The Ne[ Geneva Stud] Bible, care oferq interpretarea calvinistq a Scripturii, contrazice interpretarea lui Stanle] din Matei25:30: <Iadul este descris ca un loc cu foc wi intunecime (Iuda v.7 wi v.13), ,plknsul wi scrkwnirea dinyilor’ (Mat. 8:12; 13:42, 50; 22:13; 24:51; 25:30). ....” (p1580. Notayi cq Mat.25:30, este citat ca o referinyq pentru iad. Acesta este doar un exemplu din multe alte exemple care pot fi citate sq arate cq susyinqtorii Eternal securit] in mod frecvent se contrazic pe ei insqwi!

33- Acelawi cuvknt, asemqnqtor folosit aici, este de asemenea gqsit in Matei 13:49 referindu-se la aceia a cqror destin este cuptorul cu foc. 

34-Cuvkntul a mqrturisi din 1 Ioan 1:9, este la prezentul continuu in L.Greacq wi nu indicq mulyimi de mqrturisiri, al aceluiaw pqcat, cqtre Dumnezeu, ci se referq la mqrturisirea pqcatelor comise in timpul umblqrii cu Dumnezeu, ca sq obyii iertarea pentru acele pqcate.

35- In Touch, Aprilie 1995, coperta din spate, Dr. Stanle] omite nevoia de pocqinyq, parte esenyialq in invqyqtura Domnului Isus.  In Evanghelia lui Luca cap.13:v3 wi 5, Domnul Isus a spus:

<....dacq nu vq pocqiyi, toyi veyi pieri la fel.”  Vezi de asemena Luca 24:45-47; 2Petru 3:9.  Ap Pavel repetq acest adevqr de bazq in (Fapte. 20:21 wi 26:20).

36-Eternal Securit]: Can Jou Be Sure? (pp. 79,80).

37-Ibid (p.120).

38-Ibid (pp. 120,121).

39-Han\ Hanegraaff, CRI perspective, <Christians and Assurance of Salvation.”

40-Dupq ce iniyial, au crezut in Cuvkntul lui Dumnezeu wi au inceput sq creascq spiritual, ei au incetat ca sq mai creadq (adicq s-au vewtejit) din cauza persecuyiilor care au venit peste ei, din pricina Cuvkntului lui Dumnezeu.  Vezi de asemenea Matei 13:21.

41-In contrast cu Dr. Stanle], unii vor spune cq dacq cineva nu rqmkne cu Hristos, aceasta inseamnq cq el nu a fost niciodatq salvat de adevqrat.  Versetul acesta respinge cu putere aceasta idee falsq.  De asemenea, nu te lqsa dus in eroare de alyii, care spun cq „ucenicii” lui Hristos pot sq nu fie crewtini reali!  Sf. Scripturq declarq cq ei sunt cu adevqrat crewtini.

(Mat. 12:49-50; Luca 14:33; Fapte 11:26).

In Ioan 6:66 wi alte Scripturi, se aratq cq unii care au fost odatq salvayi sau indepqrtat de Hristos wi niciodatq nu s-au mai intors.

42-Unii homosexuali pretind cq ei cred in Domnul Isus wi sunt crewtini, in timp ce continuq sq trqiascq in pqcat.  Mesajul Sfintelor Scripturi revelat in aceste versete, aratq in mod clar cq, astfel de oameni vor fi excluwi din Impqrqyia lui Dumnezeu, dacq nu se pocqiesc!  Vezi de asemenea, Lev. 20:13; Rom.1:27; Geneza 19:4-5; Iuda 7.

Un exemplu de om care a practicat homosexualitatea wi a crezut cq el a fost crewtin in acelawi timp, a fost Jerr] Arterburn, care a murit de AIDS.  In cartea sa, Ho[ {ill I Tell M] Mother? (Oliver-Nelson, 1990) el a scris, <Viaya mea dublq de crewtin wi homosexual practicant, a devenit pentru mine prea grea de suportat” (pp.105,106). Credinya lui falsq in Eternal securit], i-a cauzat aceastq concepyie grewitq wi periculoasq, awa dupq cum mulyi alyii, fac astqzi.  Fie ca versetele de la 1Cor. 6:9-10, sq fie inyelese corect de toyi, odatq pentru totdeauna.

43-Cuvintele acestea importante, in legqturq cu securitatea credinciosului, spuse ucenicilor, au provenit de la Domnul Isus Hristos, nu de la vre-un practicant al vreunui cult, awa dupq cum pare sq creadq unii susyinqtori ai Eternal securit].  In afarq de aceasta, cknd Domnul Isus a vorbit la Matei 10:22, El nu s-a referit la <necazul cel mare”, ci s-a adresat ucenicilor Sqi, pe care i-a trimis sq ducq vestea Sa cea bunq wi sq vindece pe bolnavi.

44-Acest verset este asemqnqtor poruncii Ap, Pavel din 1Tim 5:22,  <Pe tine insuyi pqzewte-te curat”!  Ap. Pavel a propovqduit impotriva acelora care adaugq la har; insq cu toate acestea, el a i-a zis lui Timotei sq se pqzeascq de orice pqcat, ca sq fie curat.

Prin urmare, aceastq invqyqturq, nu poate fi separatq de adevqratul Har.

45-Unde vor fi ipocriyii?  In Matei 23:23, Domnul Isus a numit pe invqyqtorii legii wi pe farisei ipocriyi.  In acelawi capitol, pe urmq, El i-a intrebat, <Cum veyi scqpa de pedeapsa gheenei?” (v.33).  De aici, noi concludem cq toyi ipocriyii, inclusiv robul rqu de la Matei 24:48-51, va sfkrwi in iad, dacq nu se pocqiesc.

46-Douq observayii foarte importante trebuiesc fqcute din acest verset. In primul rknd, cuvkntul effort in L.Englezq (efort in L.Romknq) este cuvkntul grec din care noi am primit cuvkntul agon] (in L.Romknq agonie). Awadar, Domnul Isus ne-a poruncit sq ne silim, sq facem efort intr-o luptq pe viayq wi pe moarte, ca sq intrqm in Impqrqyia Cerului!  In al doilea rknd cuvkntul efort, este la prezentul continuu in L. Greacq.  Deci noi trebuie sq depunem un efort continuu ca sq putem intra pe poarta ingustq, in Impqrqyia Domnului Isus. Vezi de asemenea, 2Petru 1:5-10.            

===============================================

Browura aceasta trebuie sq fie cititq de prietenii tqi !

Este foarte important ca aceasta browurq sq aibq o circulayie mare, fiindcq ea contracareazq efectele mortale ale mesajului fals, despre har.  Aceasta poate face o diferenyq eternq intre Cer wi Iad, pentru mulyi.

Te rog sq dai aceastq browurq wi altora !

In mod logic, ca sq dovedewti cq invqyqtura Eternal securit] este falsq, este suficient sq iei un exemplu din Biblie, a unei persoane care a primit mkntuirea, dar pe urmq a pierdut-o, ori o invqyqturq care declarq posibilitatea ckwtigqrii wi pierderii mkntuirii!

DOUQ VERSIUNI A APOCALIPSEI 21:8

Sf. Scripturq spune:

<Dar ckt despre fricowi, necredinciowi, sckrbowi, ucigawi, curvari, vrqjitori, inchinqtori la idoli, wi toyi mincinowii, partea lor este IAZUL, CARE ARDE CU FOC WI CU PUCIOASQ, adicq moartea a doua”

Invqyqtorii Eternei securitqyi zic:

<Dar ckt despre crewtinul firesc, care poate fi fricos, necredincios, sckrbos, ucigaw, curvar, vrqjitor, inchinqtor la idoli wi mincinos, partea lui va fi in IMPQRQYIA LUI DUMNEZEU. Acesta este Harul wi Evanghelia lui Christos. 

    

Pe cine vrei sq crezi - pe Dumnezeu din tronul Squ (de sus), ori pe invqyqtorii Eternal securit], de la amvoanele (de jos)?

Existq o difernyq infinit de mare intre acestea douq mesaje.

Unul este corect, altul este grewit; unul este de la Dumnezeu, altul nu este! Unul este mai puyin comod dar adevqrat, celqlat gkdilq urechea, dar este inwelqtor wi duce pe mulyi la oskndq vewnicq!

---------------------------------------------------------

Nu, aceasta nu poate fi !             Toyi mi-au zis cq eu am

Ei m-au convins cq                  fost carnal, dar totuwi

nu voi pierde deckt                  salvat ! De ce nu m-a 

rqsplqyile din cauza                  avertizat nimeni cq mkntuirea 

modului meu de viayq                mea era in pericol ?

pqcqtos !                           Cine va ajuta familia mea wi

                                  prietenii mei sq afle adevqrul,

                                  inainte de a fi prea tkrziu

Vaietele wi scrkwniturile              

acestea din dinyi,                     Eu am fost inewlat in credinya

imi creeazq o stare                  cq nici un pqcat comis dupq

de nebunie !                        ce am fost salvat, nu mq va

De ce nu mi-a spus                  trimite pe mine aici!

pastorul meu cq trebuie               Imi blestem ziua cknd am

sq produc fructe                     inceput sq ascult pe invqyqtorii

vrednice de pocqinyq                  eternei securitqyi.

ca sq nu ajung in acest foc ?

                    

 

 ========================================================================================