COMENTARIILE
FQCUTE DE DAN CORNER LA BROWURA:
„THE
GOSPEL ACCORDING TO CHARLES STANLE}”
Puyini
crewtini din lume, care au fost nqscuyi din nou, nu sunt familiarizayi cu numele
Doctorului Charles Stanle].
Reyeaua
nayionalq a dknsului de TV wi programul radio <In Touch”, sunt rqspkndite
pretutindeni in Statele Unite ale Americii. Ca wi pastor senior al unei biserici
baptiste din Georgia cu douqsprezece mii de membrii wi fost prewedinte ales de
douq ori la Southen Baptist Convention,1 influenya religioasq
a dknsului este de mari proporyii. El are recunoawtere globalq completq,
deoarece este prezent in fiecare nayiune prin TV, radio wi cqryile pe care le
scrie. Programele dknsului de TV wi
radio sunt transmise in peste 96 de yqri din intreaga
lume.2
Cartea
dknsului intitulatq Eternal Securit]: <Can }ou Be Sure” ? (Poyi tu fi sigur
de securitatea eternq ?), este punctul principal de referinyq al aestei browuri,
in care se comparq invqyqturile Dr. Stanle] cu adevqrurile Sf.
Scripturi.
Desigur
cq Pastorul Stanle] are multe invqyqturi bune, dar inseamnq oare aceasta cq
toate invqyqturile dknsului sunt sqnqtoase din punct de vedere scriptural? Este posibil ca acest predicator popular
sq aibq unele invqyqturi care nu sunt compatibile cu
Biblia?
In
cele ce urmeazq in browura aceasta, noi nu ne vom referi la predicile dknsului
care sunt bune, dar in schimb, vom analiza in mod critic ideia fundamentalq a
evangheliei Doctorului Stanle] comparknd-o cu Sf. Scripturq. Sunt ele una wi aceiawi ori existq o
diferenyq importantq, care dimpotrivq, afecteazq intr-o anumitq, mqsurq
eternitatea credinciowilor?
Conform Doctorului Charles
Stanle], Invqyqtura numitq <Eternal securit]” este in mod intrisec legatq de
Evanghelie!
Pentru
aceia care ascultq in mod regulat mesajele dknsului, in mod direct sau indirect,
sq audq vorbindu-se despre invqyqtura <Eternal securit]”, nu este ceva
neobiwnuit. Aceasta din pricinq cq pentru dknsul, evanghelia prin sine insqwi
este indispensabil legatq de invqyqtura <Eternal securuit]”. Pastorul Stanle] wi-a exprimat
convingerile dknsului in urmqtoarele cuvinte :
<Chiar
insqwi Biblia este pusq sub incidenya atacului, cknd invqyqtura Eternal securit] a credinciosului este
pusq sub semnul indoielii!” 3
<....fundayia
crewtinqtqyii incepe sq se fqrkmiyeze odatq ce noi incepem sq schimbqm
invqyqtura securitqyii eterne a credinciosului.”
4
<Totuwi
eu resping afirmayia cq <Eternal securit]” este doar o doctrinq
baptistq. Awa dupq cum citewti, eu
cred in mod categoric cq aceastq doctrinq este intki de toate o doctrinq
Biblicq.” 5
<Dupq
cum vedeyi, aceasta nu este doar vestea bunq. Aceasta este vestea bunq despre Isus
Christos, cq a plqtit din plin datoriile pentru pqcatele noastre Sfkntului
Dumnezeu, care a cerut moarte pentru pqcat wi vqrsarea skngelui Squ, a
satisfqcut aceea cerere wi a fqcut posibil pentru tine wi mine ca aceasta sq fie
acceptatq in ochii lui Dumnezeu wi sq fim salvayi pentru vecie in El. Iatq de ce a numit El aceasta Harul lui
Dumnezeu.” 6
O
examinare a afirmayiilor Pastorului Stanle], menyonate anterior, reveleazq in
mod clar opinia dknsului despre <Eternal securit]”.
Pentru
dknsul aceasta este:
1)
in
mod intrisec legatq de Evanghelie,
2)
fundamentul
crewtinismului,
3)
intki
de toate doctrinq Biblicq wi
4)
inclusq in Harul lui Dumnezeu.
Definiyia
<Eternal securit]” este urmqtoarea:
<...Eternal securit] este acea lucrare a
lui Dumnezeu prin care El garanteazq cq salvarea este un dar wi cq odatq ce a
fost primit, este posedat pentru veci wi nu mai poate fi pierdut.”
7
Unul
din obiectivele acestei browuri este sq identifice in mod exact ce vrea sq spunq
Dr. Stanle] cknd zice cq <mkntuirea noastrq odatq primitq este posedatq
pentru totdeauna wi nu mai poate fi nicicknd pierdutq.”
Amintiyi-vq
cq acest predicator, care este o personalitate religioasq recunoscutq pe plan
internayional, a legat acest concept cu invqyqtura Domnului Isus wi a
apostolilor Sqi wi cu Harul lui Dumnezeu.
Urmqtoarele afirmayii scot mai bine la ivealq ideile
dknsului:
<Biblia
ne invayq clar cq dragostea lui Dumnezeu pentru copii Sqi este awa de mare,
inckt chiar wi aceia care se indepqrteazq de la credinyq, nu au nici cea mai
micq wansq de a aluneca din mkna lui”
8
<Chiar
dacq un credincios din anumite motive practice devine necredincios, mkntuirea
lui nu este in pericol.” 9
<...credinciowii
care iwi pierd ori iwi abandoneazq credinya lor, nu-wi vor pierde mkntuirea...”
10
Prin
aceste afirmayii <evanghelia Doctorului Stanle]” declarq in mod wocant cq un
om salvat, chiar dacq devine un necredincios sau iwi pierde credinya ori iwi
abandoneazq credinya, el rqmkne tot mkntuit. In alte cuvinte, mkntuirea cqpqtatq in
dar este <posedatq pentru vecie wi nu poate fi pierdutq” chiar dacq aceastq
persoanq nu mai crede in Domnul Isus.
Inyelegerea Doctorului Stanle] despre adevqratul <crewtin”
Awa
dupq cum este de awteptat, Pastorul Stanle] este tolerant cu crewtinul
superficial in toatq invqyqtura sa, dar chiar wi acesta (crewtinul superficial),
in mod natural, a fost afectat de credinya sa in Eternal securit].
<
...Chiar pentru un crewtin care niciodatq, la nici un punct din in viaya lui, nu
a produs vreun fruct spiritual etern, salvarea lui nu este periclitatq.”
11
<...Sunt
crwtini care nu dau dovadq cq sunt crewtini, ei nu iwi pericliteazq mkntuirea
..” 12
<
In consecinyq, Dumnezeu nu ne cere o atitudine constantq de credinyq cu scopul
de a fi salvayi, ci numai un act de credinyq.”
13
<Credinya
salvatoare este un moment unic (singular) in timp, in care noi ne luqm ce ne-a
oferit Dumnezeu.” 14
Conform
invqyqturii Pastorului Stanle], este posibil ca un crewtin sq nu producq fructe
vrednice de pocqinyq in toatq viaya lui, sq nu dea absolut nici-o dovadq de
crewtinismul squ wi sq nu posede o atitudine constantq de credinyq si totuwi sq
fie mkntuit! Este acesta adevqrul
pe care il invayq Biblia, ori aceasta este o distorsiune periculoasq a
adevqratei invqyqturi a Harului, pknq la punctul in care aceasta a fost
schimbatq in ceva cu totul diferit?
Iuda in versetele 3 wi 4, i-a indemnat pe credinciowii din vremea lui sq
lupte impotriva invqyqturii awa zise a Harului, care in realitate nu a fost
adevqrata invqyqturq a Harului ci un mesaj falsificat, care a permis trqirea in
imoralitate.
Sq
inyelegi ce inseamnq a fi un crewtin adevqrat, este un lucru esenyial pentru
fiecare credincios. Sq interpretezi
grewit acest lucru, este dezastruos, deoarece numai un crewtin adevqrat posedq
mkntuirea. (1 Ioan 5:11-13; Ioan 14:6).
In
privinya identitqyii adevqrayilor crewtini, Domnul Isus a descris lucrul acesta
in mai multe cqi. El nu numai cq a
spus cq ei (adevqrayii crewtini) cred15 in El, (Ioan
3:15-16,18, 36; 6:47 etc,) dar a mai zis wi cq ei Il
urmeazq.16
(Ioan
10:27).
In
mod similar Domnul Isus a zis:
<Mama
wi frayii Mei sunt cei ascultq Cuvkntul lui Dumnezeu, wi-l implinesc.” Luca
(8:21).
Versetul
acesta este foarte important deoarece aici, Domnul Isus ne-a dat in mod clar
definiyia realq a adevqrayilor credinciowi, wi nu s-a oprit la cineva care are
cel puyin un moment de credinyq in El.
Afarq
de aceasta, Evrei 5:9 declarq:
<Wi
dupq ce a fost fqcut desqvkrwit, (Hristos) S-a fqcut pentru toyi cei ce-L
ascultq,17 urzitorul unei mkntuiri
vewnice.”
In
mod asemqnqtor, Ap. Ioan a descris un crewtin in felul
urmqtor:
<Wi
prin aceasta wtim cq Il cunoawtem, dacq pqzim 18 poruncile
Lui. Cine zice: Il cunosc, wi nu pqzwewte poruncile Lui, este un
mincinos, wi adevqrul nu este in el” (1Ioan 2:3-4).
Descrierile
acestea, privind trqsqturile adevqrayilor crewtini fqcute de Domnul Isus wi de
apostolii Sqi, sunt in mod deliberat wi tacit omise paryial din invqyqturile
Pastorului Stanle].
Fqrq
nici-o indoialq mkntuirea este un dar pe care credinciosul il primewte in
momentul cknd iwi mqrturisewte credinya sa in Domnul Isus wi I se supune
Lui. In acel moment primitorul
mkntuirii capqtq o viayq spirituialq nouq.
Dar aceasta nu inseamnq cq dupq actul mkntuirii, el nu se poate clqtina
in credinya sa in Christos wi intoarce la vechiul lui stil de viayq, avknd un
comportament asemqnqtor cu al acelora care-L resping pe Christos wi totuwi iwi
zic crewtini.
Urmqtoarele
pasaje ne ajutq sq inyelegem mai bine pe adevqrayii crewtini, deoarece aceste
pasaje se referq la credinciowii care in mod real vor intra in Impqrqyia lui
Dumnezeu :
<...cei
ce au fqcut binele, vor invia pentru viayq; iar ceice au fqcut rqul, vor invia
pentru judecatq” (Ioan 5:29).
<Wi
anume, va da viaya vecinicq celor ce, prin stqruinya in bine, cautq slava,
cinstea wi nemurirea;” (Rom
2:7).
<Wi
cei chemayi, alewi wi credinciowi, cari sunt cu El, de asemenea ii vor
birui” (Apoc.17:14).
Toate versetele amintine descriu
<biruitorii” awa cum sunt menyionayi in Apoc.21:7, sau <oile” care intrq
in Impqrayia lui Dumnezeu Mat.
(25:31-46).
Ia-yi
timp wi mediteazq asupra acestor invqyqturi wi vei inyelege mai bine care este
adevqrul!
Wi
ultimul verset, necesar sq fie menyionat, in legqturq cu acest subiect, care
aratq relayia inseparabilq intre credinya crewtinului wi comportarea
lui:
<Frayii
mei, ce-i folosewte cuiva sq spunq cq are credinyq, dacq n-are fapte? Poate oare
credinya aceasta sq-l mkntuiascq?” (Iacov 2:14)
Dewi
invqyqtura Doctorului Stanle] ar vrea sq rqspundq in mod afirmativ, rqspunsul
NU la aceastq intrebare a lui Iacov, se inyelege in mod evident wi de la
sine.
Din
nou, din acest verset noi vedem cq o credinyq adevqratq, vie, salvatoare,
trebuie sq aibq atawate de ea, in mod condiyionat, faptele bune. Acesta este adevqrul, chiar dacq noi nu
suntem salvayi prin propriile noastre fapte bune, (Efes.2:8-9; Tit 3:5), noi
suntem salvayi prin Har, prin credinya noastrq in Domnul Isus (Luca 7:50; Fapte 10:43: 20:21:
26:20:etc).
Adevqratul
Har al lui Dumnezeu este descris in Tit 2:12
Deoarece
noi suntem salvayi prin Har wi nu prin faptele noastre bune, (Efes.2:8-9), awa
cum s-a menyionat deja, este absolut imperativ sq aflqm care este acyiunea
Harului. Modul in care acyioneazq
adevqratul Har Biblic al lui Dumnezeu, asupra celui credincios este dat in modul
cel mai concis in Tit.2:12:
<wi
(harul lui Dumnezeu) ne invayq s-o rupem cu pqgknitatea wi cu poftele lumewti,
wi sq trqim in veacul de acum cu cumpqtare, dreptate wi
evlavie.”
Cu
alte cuvinte adevqrata invqyqtura a Harului, conform Bibliei, promoveazq viaya
sfkntq wi nu permite sub nici-o formq imoralitatea! (Har inseamneazq oportunitate de-a te pocqi
wi nu permisiune de-a pqcqtui! Notq
pers.)
De
fapt, in mod surprinzqtor constatqm cq invqyqtura Harului merge chiar mai
departe deckt aceasta. Vorbind de
trqirea unei vieyi sfinte wi gravitatea respingerii acestei invqyqturi, Ap.
Pavel a spus:
<Cqci
Dumnezeu nu ne-a chemat la necurqyenie, ci la sfinyire. De aceea, cine
nesocotewte aceste invqyqturi, nesocotewte nu pe un om, ci pe Dumnezeu, care v-a
dat wi Duhul Squ Sfknt”. (1Tesal.4:7-8).
Intr-un
contrast izbitor cu aceste adevqruri despre Har wi sfinyenia vieyi relatate in
Noul Testament, Pastorul Stanle] limiteazq in mod wocant pedeapsa pentru cele
mai grave pqcate, nesfinyenia wi incqlcarea flagrantq a Cuvkntului lui Dumnezeu,
la numai pierderea rqsplqtirilor.
<Tu
nu poyi trqi aici, in pqcat ca wi diavolul, wi sq obyii beneficii ca wi un un
bun credincios! Biblia spune cq tu
poyi pierde rqsplata ta, dar cu toate acestea vei fi salvat, ca wi trecut
prin foc. Tu nu-yi vei pierde
mkntuirea frate, dar ai o mulyime de privilegii de pierdut, dacq trqiewti in
pqcat.” 19
Citatul
acesta aratq in mod clar cq invqyqtura Doctorlui Stanle] ingqduie unuia care a
fost odatq salvat, sq trqiascq dupq aceea in pqcat ca wi diavolul, wi-l asigurq
cq nu-wi pierde mkntuirea.
Conform doctrinei dknsului, numitq
<doctrina harului”, o persoanq mkntuitq poate fi una care in prezent trqiewte
ca wi diavolul. Dacq aceastq
invqyqturq pe care ei o numesc invqyqtura harului nu este o licenyq pentru
imoralitate, atunci ce este? Dacq
aceasta nu este destul de liberalq pentru ca sq fie o licenyq pentru
imoralitate, atunci cum ar putea fi oare ceva mai liberal deckt aceasta?
Cititorule,
gkndewte-te serios la aceste douq intrebqri wi repercursiunile lor, inainte de a
trece mai departe.
In mod similar, Pastorul Stanle] continuq comentariile privind crestinul <firesc”:
<Wi astfel, uneori din ignoranyq ori orice altceva ar putea fi, ei
incearcq sq-wi satisfacq nevoile lor in acelawi fel cum fqceau inainte de a fi
salvayi wi de aceea, tu nu poyi face deosebire intre un crewtin firesc, wi un om
pierdut. Adevqrul este cq, tu nu
poyi sq-i deosebewti deoarece amkndoi, in circumstanye similare acyioneazq in
mod asemqnqtor. Acum, unul dintre
ei este in Christos wi celqlalt nu este.
Unul dintre ei este pierdut wi altul este salvat. Unul dintre ei wtie despre Dumnezeu wi
i-L cunoawte in experienya salvqrii lui, celqlat nu-L cunoawte deloc.”
20
(Din
nefericire, Pastorul Stanle] nu este singurul care dq astfel de invqyqturi in
legqturq cu <crewtinul firesc”.
Alyi predicatori wi invqyqtori de mare influienyq, cum sunt Charles
R]rie, Zane Hodges, Robert Thieme, Ton] Evans, June Hunt wi mulyi alyii, toyi
declarq la fel.)
Hai
sq facem o scurtq privire la 1Cor.3:3-5, pasajul folosit de Doctorul Stanle] wi
alyii ca text de bazq pentru susyinerea invqyqturii lor, privind <crewtinul
firesc”.
Ap
Pavel a scris:
<...
pentrucq tot lumewti sunteyi. Intradevqr, cknd intre voi sunt zavistii, certuri
wi dezbinqri, nu sunteyi voi lumewti wi nu trqiyi voi in felul celorlalyi
oameni? Cknd unul zice: <Eu sunt
al lui Pavel!” Wi altul: <Eu
sunt al lui Apolo”; nu sunteyi voi oameni de lume? Cine este Pavel? Wi cine este
Apolo? Niwte slujitori ai lui
Dumnezeu, prin cari ayi crezut: wi fiecare dupq puterea datq lui de
Domnul.”
Observayi
vq rog, cq in acest pasaj este vorba despre invidie, lupte wi dezbinqri, wi
numai din pricina lor Ap. Pavel li s-a adresat cu epitetul de <lumesc” sau
oameni lumewti, awa dupq cum aratq contextul! Lucrul acesta rezultq clar din versetul
4, unde Apostolul le pune intrebarea: <Nu sunteyi voi oameni de lume?
(
Notq pers. In Biblia englezq N|JV, in loc de oameni lumewti, este tradus
cuvkntul carnal ).
Prin
urmare, dupq cum reiese in mod evident din versetul 5 din textul de mai sus,
invidia, luptele wi dezbinqrile intre ei au fost din cauza preferinyelor lor
pentru vestitorii Evangheliei. (Vezi de asemenea 1Cor.1:12;
3;21).
Sq
citewti in Biblie <lumesc” wi sq inveyi deschis cq crewtinul poate fi firesc,
awa cum propovqduiewte Pastorul Stanle] in jurul globului, inseamneazq sq
distorsionezi in mod periculos imaginea adevqrayilor
crewtini.
Prin
fabricarea acestui tip nou de persoanq mkntuitq, care se comportq ca wi cei care
trqiesc in intunerecul pqcatului wi nu-L cunosc pe Dumnezeu, se redeschide un
pericol mare, de care mulyi oameni credinciowi nu sunt preveniyi. In afarq de aceasta, in contextul din
1Cor.3:3, conceptul Doctorului Stanle] despre crestinul <firesc” este de
asemenea respins in mod spiritual de urmqtoarele:
In
primul rknd, Ap.Pavel a declarat cq oamenii lumewti nu vor mowteni Impqrqyia lui
Dumnezeu (1Cor.6:9). Apoi ne-a mai spus sq-i identificqm pe cei cari sunt
lumewti dupq comportamentul lor.
Oamenii
care practicq sexualitatea imoralq, beyivii wi lacomii sunt incluwi in acest
grup wi vor fi excluwi din Impqrqyia Cerurilor dacq nu se intorc de la pqcatele
lor wi se pocqiesc. Nici-o excepyie
nu este fqcutq pentru cineva care a fost in prealabil salvat! In comformitate cu
Sf. Scripturq, aceasta este adevqrata invqyqturq a
Harului.
In
al doilea rknd, Ap Pavel in mod demonstrativ a folosit 1Cor. 6:9-10, cu referire
la situayia omului imoral din punct de vedere sexual, din capitolul precedent,
care frecventa adunarea crewtinilor din Corint.
Referitor
la acest caz, Ap. Pavel a poruncit : <Dayi afarq dar din mijlocul vostru pe
rqul acela” (1Cor.5:13).
Pentru
Ap. Pavel, care dewi n-a putut vedea inima acestui om, a putut spune dupq
comportarea lui imoralq cq el era rqu wi de aceea nemkntuit. Sfatul lui in legqturq cu acest om
stricat, care inainte de a pqcqtui a fost salvat, a fost total deosebit fayq de
sfatul pe care l-a dat acelora care n-au fost niciodatq mkntuiyi, dewi fiecare
dintre ei au avut nevoie sq fie salvayi:
<Am
hotqrkt ca un astfel de om sq fie dat pe mkna Satanei, pentru nimicirea cqrnii,
ca duhul lui sq fie mkntuit in ziua Domnului Isus”
(1Cor.5:5)
In
mod evident adunarea corintenilor a avut in acel timp numai o persoanq imoralq
din punct de vedere sexual, pe care ceilalyi membri ai adunqrii au trebuit sq o
dea afarq dintre ei. Dacq ar fi
fost acolo wi alyii, despre care sq se fi wtiut cq sunt imorali sexuali, ei ar
fi fost tratayi in mod asemqnqtor cu acel om. Aceastq dovadq unicq este devastatoare
pentru invqyqtura care acceptq existenya crewtinilor firewti (carnali), pe care
Dr. Stanle] wi alyi susyinqtori ai <Eternal securit]” o
imbrqyiwazq.
Inainte
ca sq trecem mai departe la un alt punct vital privind problema crewtinilor
<firewti”, sq vedem ce spune 1Cor.5:11:
<Ci
v-am scris sq n-aveyi niciun fel de legqturi cu vreunul care, mqcar cq iwi zice
„frate”, totuw este curvar, sau lacom de bani, sau inchinqtor la idoli, sau
defqimqtor, sau beyiv, sau rqpqrey; cu un astfel de om nu trebuie nici sq
mkncayi.”
Versetul
acesta respinge de asemenea, in mod categoric ideea cq, comportarea crewtinilor
cqrora el le-a zis cq sunt lumewti, nu se poate distinge de comportamentul celor
nemkntuiyi, deoarece Ap. Pavel a fqcut o distincyie clarq intre credinciowii din
Corint etichetayi de el lumewti (<firewti”) wi aceia care trebuiau sq fie
evitayi, awa dupq cum sunt menyionayi in versetul mai sus citat. In alte cuvinte, corintenilor
credinciowi, (care au fost etichetayi lumewti sau firewti, din cauza luptelor wi
disensiunilor lor interne, privind preferinyele lor pentru propovqduitorii
cuvkntului lui Dumnezeu) li s-a spus sq nu mqnknce la masq cu aceia care au
mqrturisit credinya wi pretindeau cq sunt mkntuiyi, dar in realitate erau
imorali, beyivi, lacomi etc. Fqrq
nicio indoialq, acewtia din urmq n-au fost posesorii vieyii vewnice in acel
moment (1Cor.9-10; Apoc.21:8).
Existq
o distincyie clarq intre cele doq grupqri (Notq pers. Adicq intre credinciowii
din Corint care au fost etichetayi lumewti wi intre cei care erau din
lume). Pasajul din 1Cor. 5:11
dovedewte cq credinciosul firesc, n-a putut fi in niciuna din aceste
categorii! In consecinyq,
pentru oamenii care imbrqyiwazq invqyqtura contradictorie in legqturq cu
crewtinul firesc, existq de asemenea o problemq majorq privind acest verset wi
descrierile menyionate anterior ale omului cu adevqrat
mkntuit.
Problema
aceasta a crewtinului firesc este o chestiune importantq de clarificat, deoarece
aceasta afecteazq in mod real definiyia crewtinului wi in consecinyq, cine va fi
pknq la urmq salvat. Sq fii grewit cu privire la aceasta, inseamneazq sq fii
grewit cu privire la cine va fi exclus din Impqrqyia lui Dumnezeu wi aruncat in
iazul cu foc.
Pomul
se cunoawte dupq rodul lui.
In mod similar, Ap.Pavel a spus:
<Dar cea dedatq la plqceri, mqcar cq trqiewte, este moartq”. (1Timotei 5:6)
Ap.Pavel a putut face aceastq afirmayie, bazat numai pe comportarea unora dintre vqduve. Declarayia Ap. Pavel cq astfel de vqduve erau moarte spiritual, deoarece trqiau pentru plqcere, este in contradicyie categoricq cu invqyqtura despre <Eternal securit]”. Dacq Apostulul ar fi crezut in <Eternal securit]”, el n-ar fi putut spune aceasta niciodatq, din cauzq cq astfel de vqduve despre care se crede cq au fost salvate in prealabil, ar fi putut fi incq vii din punct de vedere spiritual, chiar dacq in acel timp trqiau in pqcat.
Asemqnqtor Domnului Isus wi Apostolului Pavel, Ap. Ioan, a spus:
<Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu wi copiii diavolului. Oricine nu trqiewte in neprihqnire, nu este dela Dumnezeu; nici cine nu iubewte pe fratele squ (1Ioan 3:10).
Ce
au wtiut cei in primul secol al crewtinismului cu privire la starea spiritualq a
credinciowilor dupq comportarea lor, acum este respins categoric de Dr. Stanle]
wi alyii, prin invqyqtura lor violentq din zilele noastre, invqyqturq cunoscutq
sub numele de Eternal securit].
Dr.
Stanle] spune cq dacq te indoiewti de invqyqtura Eternal securit], inseamneazq
cq te indoiewti chiar de Biblie.
Vai! De necrezut!
Ap.
Ioan, care adesea a contracarat pe falwii invqyqtori prin scrierile sale, a spus
altceva, wi mai relevant, despre legqtura dintre comportamentul unui om wi
mkntuire:
<Copilawilor,
nimeni sq nu vq inwele! Cine
trqiewte in neprihqnire, este neprihqnit, cum El insuwi este neprihqnit. Cine pqcqtuiewte, este dela diavolul,
cqci diavolul pqcqtuiewte dela inceput.
Fiul lui Dumnezeu S-a arqtat ca sq nimiceascq lucrqrile diavolului”(1Ioan
3:7-8).
Rezultq
in mod categoric din aceste versete, cq din nou, apostolii Domnului Isus, in
contrast cu Pastorul Stanle] wi alyi invqyqtori ai <Eternal securit]”, n-au
crezut cq a fost posibil sq fie cineva in Christos wi in acelawi timp sq
trqiascq ca wi diavolul! De aceea,
noi discutqm despre douq mesaje diferite ale Harului wi despre douq imagini
diferite ale crewtinqtqyii. Una
permite, celor mkntuiyi, cea mai nesfkntq wi mai imoralq comportare. Cealaltq nu
permite!
In
condiyiile in care sinuciderile se inmulyesc de la o zi la alta, este foarte
important sq aducem in discuyie aceastq problemq. In timp ce comenteazq acest subiect,
Pastorul Stanle] reveleazq cum inyelege el iertarea pqcatelor pe care Domnul
Isus a oferit-o pe cruce. El iwi
incepe comentariile spunknd:
<Cknd
Domnul Isus wi-a dat viaya Sa pe cruce, El a luat asupra Sa, toate pqcatele
noastre...”
Din
nou, care este interpretarea Pastorului Stanle] a acestui adevqr fundamental din
Sf. Scripturq?
Aceasta
devine vizibilq in afirmayiile care urmeazq:
<Cknd
Isus a murit pe cruce, El a luat asupra Sa toate pqcatele noastre...” Ceea ce insemneazq cq dacq cineva iwi ia
propria lui viayq, in coformitate cu ceea ce Domnul Isus a fqcut pe cruce,
pqcatele acelei persoane sunt iertate! Iertate!... persoana aceia iwi va pierde
numai rqsplata. 21
<Credinciosul
care comite actul de sinucidere, este deja iertat. Acum eu n-am zis cq el a
fqcut bine, eu am spus cq credinciowii care se sinucid sunt iertayi de acel
pqcat.” 22
Din
aceasta noi inyelegem cq, invqyqtura <Eternal securit]” a Doctorului Stanle],
permite ucigawilor nepocqiyi (victimelor care se sinucid) sq intre in rai, dacq
ei au avut in viaya lor un moment cknd au fost salvayi prin credinya in
Christos!
(Alyi
propovqduitori care invayq la fel, sunt David Breese, Bob George, June Hunt,
David Jeremiah, Han\ Hanegraaf, Ron Rhodes, wi Vernon
McGee.
In
anul 1980, Biserica lui John MacArthur, Jr., a avut un proces intentat impotrivq
ei, in legqturq cu aceastq chestiune, din cauza sfatului pe care pastorii
asistenyi l-au dat tknqrului |ennetth Nall], care s-a sinucis dupq
aceea.
Depoziyiile
martorilor au arqtat cq pastorii l-au sfqtuit urmqtoarele:
<...
o persoanq care a fost odatq salvatq, va merge in rai in ciuda faptului cq,
comite actul sinuciderii: Conform
afirmayiilor avocatului Bar\er, astfel de invqyqturq ar fi putut fi interpretatq
ca o luminq verde (incurajatoare) pentru pentru Nall] sq se sinucidq..”
23
In
altq circumsanyq, chiar mai convingqtoare, la <Programul The Bible Ans[er
Man”, o femeie care avea de gknd sq se sinucidq, le-a spus lui Ron Rhodes wi
Paul Carden urmqtorele: <Dacq aw wti cq dacq mq sinucid voi merge in rai,
mi-aw curma acum viaya.” (Aceasta
mqrturisire personalq, dovedewte cq invqyqtura <Eternal securit]” conduce la
actul sinuciderii)
Dewi
Carden a fqcut intr-un fel o incercare sq o convingq sq nu se sinucidq, Rhodes
pe de altq parte, in mod wocant, in final a asigurat-o cu cuvintele: <Tu ewti
pentru veci salvatq. Orice om care
s-a increzut in Christos are garantatq mkntuirea pe vecie.”
24
Potrivit cu invqyqtura Doctorului Stanle], care este bazatq pe Eternal securit], starea spiritualq a unui om la sfkrwitul vieyii este irelevantq pentru destinul lui etern!
In
contrast, vezi Mat. 10:22; Evrei 3:14; Apoc.2:10-11: Iacov
1:12.
Prin
aceastq invqyqturq, awa cum o face dknsul despre sinucidere, Dr. Stanle] (wi
alyii), plaseazq o armq incqrcatq in mkinile crewtinilor care sunt in suferinyq,
goliyi completamente de orice speranyq.
Pentru
aceia care acceptq invqyqtura falsq a Doctorului Stanle], pqcatul sinuciderii
este actualmente (awa dupq cum cred ei) o binecuvkntare deoarece aceasta le
curmeazq in mod prematur durerile aici, wi-i trimite repede in paradisul cel
ceresc!
La
fel ca wi Martorii lui Iehova, care promoveazq invqyqtura grewitq a transfuziei
skngelui, invqyqtura Doctorului Stanle] poate sq trimitq pe mulyi, printr-o
moarte prematurq in mormknt, ba chiar mult mai rqu, in
iad.
Conform Bibliei, Iazul cu foc este destinul
tuturor ucigawilor care nu se pocqiesc. (Apoc.21:8; 1Ioan 3:15). Reamintiyi-vq
cq este imposibil pentru un sinucigaw sq se mai pocqiascq dupq ce s-a
sinucis.
Intorckndu-ne
la inyelegerea Pastorului Stanle] privind moartea Domnului Isus pe cruce,
interpretare, care a fost in mod defavorabil afectatq de acceptarea Eternal
securit]. Dknsul spune:
<Nu
conteazq ce faci tu, ca wi copil al lui Dumnezeu, tu esti iertat. Tu zici, Ucigaw? –Iertat!
Hoyul
care furq? –Iertat!
Adulterul?
–Iertat!
Inchinarea
la idoli? –Iertatq! 25
Cutia
Pandorei este larg deschisq acum!
Cele mai odioase pqcate, care sunt cunoscute de omenire nu mai sunt
evitate, de dragul salvqrii, deoarece conform invqyqturii Doctorului Stanle],
crewtinul este deja iertat chiar inanite de-a pqcqtui!
In
altq circumstanyq, dknsul a spus:
<Minciuna,
inwelqciunea, furtiwagul, rqpirea, uciderea ori necredinya nu pot trimite
oamenii in iad” 26
<Sq
te agqyi de o teologie in care credinciosul poate face ceva care il aruncq pe el
inapoi intr-o stare de moarte spiritualq, wi sq negi rolul predeterminat al lui
Dumnezeu, inseamneazq sq imbrqyiwqzi un sistem in care omul este in scaunul
woferului wi Dumnezeu este doar un pasager.”
27
In
alte cuvinte, falsa invqyqtura <Eternal securit]” susyine cq nici un pqcat
comis dupq ce odatq ai fost salvat, nu te trimite in iad. Invqyqtura aceasta este o minciunq
universalq in zilele noastre, care in mod sigur trimite o mulyime de oameni in
iad.
Dacq
a existat vreodatq o invqyqturq care sq distorsioneze Sf. Scripturi wi sq
falsifice mesajul sfknt al Harului intr-o licenyq realq pentru imoralitate, acel
tip de invqyqturq trebuie sq fie aceasta!
Aceasta nu este vestea bunq despre care vorbewte Biblia. Aceasta este vestea rea pentru toyi care
o acceptq.
Nu
existq o cale prin care sq cunoawtem ckte sunt sinuciderile, dezbinqrile de
familie wi actele criminale, care s-au intkmplat din cauza acestui tip de
invqyqturq, care continuq sq se rqspkndescq datoritq evanghelizqrii globale a
Pastorului Stanle] wi invqyqtura <Eternal securit]” in
general.
In
mod inconwtient, intinzknd o capcanq pentru credinciowi prin invqyqtura
<Odatq salvat intotdeauna salvat,” Pastorul Stanle] spune urmqtoarele cknd
comenteazq despre Fiul risipitor:
<Ckteodatq
tu wi cu mine putem recurge la obiceiurile noastre de a privi wi a acyiona in
mod asemqnqtor cum am obiwnuit noi sq ne comportqm inainte de a fi salvayi, dar
numai pentrucq ne place sq ne comportqm in acest fel, nu inseamnq cq noi pierdem
mkntuirea....Dar hai sq privim la Fiul risipitor doar un moment.... Awa, aici
fiul trqiewte in pqcat wi stilul squ de viayq este in mod absolut rqu....
Dq-mi voie sq-yi spun ceva. Cknd tu te nawti din nou prin Harul
Atotputernicului Dumnezeu, wi devii copilul Squ, tu ewti nqscut din nou! Tu devii o creaturq nouq in Isus
Christos. Tu ewti adoptat in
familia lui Dumnezeu. Nu conteazq
ckt de rqu ewti wi ckt de josnic te poryi.... Tu niciodatq nu sqvkrwewti un
pqcat, fqrq sq fii pedepsit. Dar
aceasta nu inseamnq cq ewti pedepsit din cauzq cq tu pqcqtuiewti impotriva lui
Dumnezeu. Dumnezeu te respinge din
cauza neascultqrii tale, deoarece in pilda aceasta, El este zugrqvit ca un tatq
care aleargq spre fiul cqzut in pqcat, care s-a intors acasq la tatql squ.”
28
Vq
rog sq observayi cq dknsul iwi motiveazq credinya sa pe faptul cq „Fiul
risipitor” a fost pentru totdeauna salvat ca wi fiinyq, deoarece, awa cum scrie,
Tatql aleargq spre fiul Squ, cknd el se intoarce acasq.
Este
de o importanyq vitalq sq ne reamintim cq aceasta s-a
intkmplat numai dupq ce fiul risipitor a renunyat la stilul lui de viayq
pqcqtoasq wi in umilinyq, intr-o atitudine indureratq s-a intors la Tatql nu ca
fiu, ci ca argat.
Mai
mult deckt atkt, printre toate terminologiile Bibliei, Pastorul Stanle] alunecq
in <evanghelia” dknsuluilui despre <Eternal securit]”, care spune cq
mkntuirea nu poate fi pierdutq, indiferent de modul pqcqtos de trqire ori de
abandonarea credinyei.
Aici,
aceastq personalitate internayionalq respectatq de mulyi, declarq cq, chiar wi
stilul de viayq care este absolut rqu, nu-i neagq omului mkntuirea pe care a
primit-o odatq!
Galat.
5:19-21, respinge in mod categoric aceastq afirmayie. Ap. Pavel a
scris:
<Wi
faptele firii pqmkntewti sunt cunoscute, wi sunt acestea: preacurvia, curvia,
necurqyenia, desfrknarea, inchinarea la idoli, vrqjitoria, vrqjbile, certurile,
zavistiile, mkniile, neinyelegerile, desbinqrile, certurile de partide, pizmele,
uciderile, beyiile, imbuibqrile, wi alte lucruri asemqnqtoare cu acestea, Vq spun mai dinainte, cum am mai spus,
cq cei ce fac astfel de lucruri, nu vor mowteni Impqrqyia lui
Dumnezeu.”
Pasajul
mai sus menyioat declarq cq, chiar wi un om care este perfect sqnqtos in
doctrina sa, poate sq piardq Impqrqyia lui Dumnezeu dacq cedeazq in faya
poftelor firii pqmkntewti!
In
mod similar, Ap. Pavel a spus crewtinilor din Roma:
<Dacq
trqiyi dupq indemnurile ei (ale firii pqmkntewti) veyi muri; dar dacq, prin
Duhul, faceyi sq moarq faptele trupului, veyi trqi.” Rom.8:13.
Dupq
traducerea <Ne[ Centur] Version”:
<Dacq
folosiyi vieyile voastre pentru facerea de lucruri rele ca sq satisfacq
plqcerile voastre pqcqtoase, voi veyi muri spiritual. Dar dacq folosiyi ajutorul Duhului Sfknt
ca sq vq opreascq din facerea de lucruri rele pe care le faceyi cu trupurile
voastre, veyi avea adevqrata viayq.”
In
parte, <The International version”, redq acest pasaj in mod asemqnqtor:
<pune la moarte faptele rele ale trupului.”
In
Limba Greacq, aici apare un verb la prezentul continuu, in ceea ce privewte
<punerea la moarte” a naturi noastre pqcqtoase. Lucrul acesta se face prin voinya nostrq
liberq wi responsabilitatea umanq.
Cel mai important este faptul cq aceasta este posibil numai cu ajutorul
Duhului Sfknt, dar nu fqrq contribuyia noastrq.
Luca
15:24,32, sunt douq versete esenyiale pentru inyelegerea corectq a parabolei
Fiului risipitor. Amkndouq
versetele din Sf. Scriptrq, sunt declarayia Tatqlui wi ele reveleazq starea
spiritualq a Fiului risipitor atkt inainte, ckt wi dupq intoarcerea lui acasq,
awa dupq cum Pastorul Stanle] declarq aceasta. Versetul 24, (declaratia Tatqlui fqcutq
servitoruilor Sqi) spune:
<cqci
acest fiu al meu era mort wi a inviat; era pierdut wi a fost
gqsit”
In
timp ce versetul 32 spus fiului squ mai mare zice:
<...acest
frate al tqu era mort wi a inviat, era pierdut wi a fost
gqsit.”
Punctul
important pe care Tatql la subliniat, a fost schimbarea completq a stqrii
spirituale a fiului, dupq ce s-a pocqit.
El a trecut din moarte la viayq din nou, (fapt menyionat in aceiawi frazq
cu cuvintele) <era mort wi a inviat!”
Awadar,
este un motiv de mare bucurie cknd un pqcqtos se pocqiewte, awa dupq cum este
menyionat, in mod separat, de douq ori in acelawi capitol, in parabolele cu oaia
pierdutq wi bqnuyul pierdut.
Probabil
cq cuvintele din L.Englezq ( alive again) viu din nou sau nqscut din nou, sunt
mai revelatoare.
Cuvkntul
din Limba Greacq, din care alive again (viu din nou) provine, este gqsit de
cinci ori pe paginile Noului Testament.
(In aceste douq versete care au fost citate, Rom. 7:9; 14:9 wi Apoc.
20:5). Acestea inseamneazq (live
again or revive) sq trqiewti din nou sau sq
reinvii.29
Aceast
lucru este mai rlevant in Rom 14:9,
<Cqci Hristos pentru aceasta a murit wi a inviat ca sq aibq stqpknire
wi peste cei moryi wi peste cei vii.”
Aici este arqtat cq starea fizicq a Domnului Isus Hristos a trecut de la
viayq in moarte (pe cruce) wi din moarte la viayq din nou (cknd El a inviat din
moryi).
In
mod asemqnqtor, starea spiritualq a Fiului risipitor a trecut de la viayq la
moarte (cknd era imoral) wi de la moarte la o stare spiritualq vie din nou (dupq
ce s-a pocqit wi s-a intors in prezenya Tatqlui).
Sunt
timpuri cknd invqyqtorii de neinduplecat ai <Eternal securit]” proclamq in
mod evident absurditqyi, ca sq-wi apere wi sq-wi perpetueze doctrina
lor.
Urmqtoarea
interpretare de la Mat. 25:14-30 a Doctorului Stanle], este un exemplu in acest
sens. Interpretqrile dknsului
unice, uneori chiar ciudate, pot produce woc chiar wi unora din aderenyi acestei
invqyqturi, dar ele sunt reale!
Din
aceste interpretqri reiese clar cq Dr. Stanle] a fost foryat sq propovqduiascq
awa cum o face, ca sq menyinq in mod constant poziyia doctrinei dknsului privind
securitatea credinciowilor.
Unde
este acest loc zugrqvit prin intunerecul de afarq in parabolele Domnului
Isus?
Sq
fii in intunerecul de afarq, inseamnq sq fii in Impqrqyia lui Dumnezeu, dar
afarq din cercul bqrbayilor wi femeilor a cqror credinyq pe acest pqmknt i-a
invrednicit sq ckwtige un rang special ori o poziyie autoritarq. Intunerecul de afarq nu reprezintq awa
de mult un loc concret, ci mai de grabq o sferq de influenyq wi privilegii.”
30
Observayi
vq rog cq Dr. Stanle], efectiv invayq cq intunerecul de afarq despre care ne-a
invqyat Domnul Isus, este in <Impqrqyia lui Dumnezeu”! In afarq de aceasta, dknsul comenteazq
fraza in legqturq cu scrkwnirea dinyilor, in felul urmqtor:
<...Scrkwnirea
dinyilor...nu simbolizeazq durere awa dupq cum au crezut mulyi... Ei au fost extrem de nemulyumiyi de ei
insqwi... Wi awa va fi cu mulyi
credinciowi! Awa dupq cum cei cari
vor fi gqsiyi cedinciowi se vor bucura, tot awa aceia care suferq pierderea
privilegiilor vor plknge. Awa dupq
cum unii vor sqrbqtori credinciowia lor, tot la fel, alyii vor scrkwni din dinyi
nemulyumiyi cq au ajuns acolo din pricina nechibzuinyei wi poftelor
lor”.
Noi
nu wtim ckt va dura acest timp de bucurie wi durere. Aceia a cqror lucruri sunt arse, nu vor
plknge wi scrkwni din dinyi pentru eternitate.”
31
Hai
sq vedem dacq invqyqtura Pastorului Stanle] pe care o promoveazq despre
plnsul wi scrkwnirea dinyilor in intunerecul de afarq, reprezintq
adevqrul scriptural sau nu?
Hai
sq comparqm invqyqtura dknsului cu alte relatqri din Sfintele
Scripturi.
In
parabola grkului wi neghinei, Domnul Isus a spus:
<Fiul
omului va trimite pe ingerii Sqi, wi ei vor smulge din Impqrqyia Lui toate
lucrurile, cari sunt pricinq de pqcqtuire wi pe ceice sqvkrwesc fqrqdelegea,
wi-i vor arunca in cuptorul aprins; acolo va fi plknsul wi scrkwnirea
dinyilor. Atunci cei
neprihqniyi vor strqluci ca soarele in Impqrqyia Tatqlui lor. Cine ar urechi de auzit, sq audq (Mat.13:41-43).
Notayi
vq rog faptul cq Domnul Isus ne-a invqyat cq acolo sunt numai douq
grupqri:
1)
Aceia care sqvkrwesc fqrqdelegea wi vor fi smulwi din Impqrqyia Lui wi vor fi
aruncayi in cuptorul aprins unde va fi plknsul wi scrkwnirea
dinyilor.
2)
Neprihqniyii care sunt in Impqrqyia Tatqlui lor.
In
mod similar, Domnul Isus ne invayq in parabola nqvodului, acelawi adevqr cu
privire la plknsul wi scrkwnirea dinyilor wi aratq de asemenea cine sunt aceia
care vor fi aruncayi in cuptorul aprins.
<Tot
awa va fi la sfkrwitul veacului.
Ingerii vor iewi, vor despqryi pe cei rqi din mijlocul celor buni wi-i
vor arunca in cuptorul aprins; acolo va fi plknsul wi scrkwnirea
dinyilor.” (Mat. 13:49-50).
Conform
invqyqturii Domnului Isus oamenii rqi sunt aceia cari vor experimenta plknsul wi
scrkwnirea dinyilor, wi vor fi aruncayi in cuptorul aprins. Neprihqniyii nu vor fi condamnayi la
acest supliciu.
Cu
privire la acest subiect, alte pasaje din Biblie clarificq aceastq problemq wi
mai mult:
<Dar,
vq spun cq vor veni mulyi dela rqsqrit wi dela apus, wi vor sta la masq cu
Avraam, Isac wi Iacov in Impqrqyia Cerurilor. Iar fiii Impqrqyiei vor fi aruncayi in
intunerecul de afarq, unde va fi plknsul wi scrkwnirea dinyilor.”
(Mat.8:11-12)
<Wi
El va rqspunde: ‚Vq spun cq nu wtiu de unde sunteyi; depqrtayi-vq dela Mine, voi
toyi lucrqtorii fqrqdelegii.’ Va fi
plknsul wi scrkwnirea dinyilor, cknd veyi vedea pe Avraam, pe Isaac wi pe
Iacov, wi pe toyi proorocii in Impqrqyia lui Dumnezeu, iar pe voi scowi afarq.
(Luca 13: 27-28)
Observayi
cq intunerecul de afarq este locul unde oamenii fqrqdelegii vor fi
aruncayi. Locul aceasta este in mod
cert afarq din Impqrqyia lui Dumnezeu!
De asemenea, plknsul wi scrkwnirea dinyilor se va intkmpla, nu
cknd „crewtinii” nesocotiyi vor vedea lucrul lor ars total, awa dupq spune
invqyqtura Doctorului Stanle], ci cknd vor vedea pe Avraam, Isaac, Iacov wi toyi
profeyii in Impqrqyia lui Dumnezeu, iar pe ei scowi afarq wi aruncayi in
intunerec.
Diferenya
intre invqyqtura Doctorului Stanle] wi ceea ce spun Sfintele Scripuri, este
enormq! 32
Awadar,
de ce face Pastorul Stanle] o astfel de interpretare contradictorie a acestui
subiect? Rqspunsul este, ca sq
perpetueze invqyqura dknsului despre <Eternal
securit]”.
Dacq
plknsul wi scrkwnirea dinyilor in intunerecul de afarq, awa cum il gqsim in
Mat.25:30, se referq la iad, atunci nu poate fi o securitate necondiyionatq
pentru credincios, deoarece cel supus acestui destin,( notq pers. <robul
netrebnic”) a fost in prealabil salvat!
Aceasta este evident, intruckt el (robul netrebnic) asemenea celorlalyi
robi din aceeawi parabolq, cqrora le-a fost incredinyatq administrayia
proprietqyii stqpknului wi stqpknul a awteptat de la ei sq aducq profit dupq o
vreme, lucru care a putut fi posibil de realizat numai in cazul credinciowilor
reali.
Dumnezeu
cunoawte pe aceia care sunt ai Lui wi awteaptq dela ei roade. (Ioan 15:1-6; Luca
13:6-9).
Cei
din parabola talanyilor, care au adus profit, au auzit pe Domnul
spunknd:
<Bine,
rob bun wi credincios; ai fost credincios in puyine lucruri, te voi pune peste
multe lucruri; intrq in bucuria stqpknului tqu.” (Mat.
25:21,23)
Pe
cknd servitorul care a avut potenyial acelawi viitor, dar n-a adus nici-un
ckwtig, a fost etichetat ca rqu 33 (Rob viclean wi lenew (v.26)) wi i
s-a dat un alt destin in eternitate:
<Iar
pe robul acela netrebnic, aruncayi-l in intunerecul de afarq: acolo va fi
plknsul wi scrkwnirea dinyilor (v.30).
Dusq
pknq la extrem, evanghelia Pastorului Stanle] ar putea declara in mod dogmatic,
cq urmqtorul ucigaw de profesie ori imoralul sexual despre care auzi tu la
wtiri, este un om nemkntuit!
Potrivit evangheliei dknsului - intrisec legatq de Eternal securit] – care nu este deloc
evanghelie, persoana aceia
s-ar
putea sq fi avut credinya in Isus Christos la un moment dat din viaya lui din
trecut, wi din acest motiv el este incq un crewtin destinat pentru cer. Sq fim wi mai exacyi in afirmayie, el ar
putea fi crewtin firesc. Intruckt
Domnul Isus a murit pentru pqcatele crewtinilor firewti, ei nu mai au nevoie sq
mqrturiseascq wi sq se intoarcq din pqcatele lor ca sq obyinq iertare pentru
ele, conform cu aceastq invqyqturq.
Ei sunt deja iertayi pentru actele lor criminale, inainte chiar de a le
comite. Tot ce ar putea ei sq
piardq sunt rqsplqtirile lor spirituale.
Chiar dacq vor suferi temporar, in intunerecul de afarq, plkngknd wi
scrkwnind din dinyi pentru multele lor acte criminale, ei se vor bucura pknq la
urmq in paradis, in Impqrqyia lui Dumnezeu.
Acest
basm religios, produs de invqyqtura <Eternei securitqyi”, trebuie sq fie cu
curaj confruntat wi respins, mai mult ca oricknd.
Conform
Sf. Scripturi, numai unele pqcate comise dupq ce ai fost salvat, sunt in mod
automat spqlate de skngele Domnului Isus (1Ioan 1:7). Acest verset spune insq cq spqlarea
automatq realq, este numai pentru aceia care implinesc condiyia <de a umbla
in luminq awa dupq cum El este luminq.”
Alte pqcate comise dupq ce ai fost salvat, trebuie sq fie mqrturisite
34 ca sq poatq fi iertate (1Ioan 3:9). Aawadar, noi wtim cq iertarea pqcatelor
viitoare nu este intotdeauna fqcutq in mod automat. Conform pasajului de la Prov. 28:13, o
atitudine de pocqinyq implicq o mqrturisire a pqcatului. In final, potrivit cu invqyqtura
Domnului Isus, dacq noi nu iertqm pe cei care pqcqtuiesc impotriva noastrq,
pqcatele noastre nu vor fi iertate (Mat. 6:14-15); 18:21-35; Marcu 11:25). (In
contrast cu ce spun alyii, Domnul Isus ne-a invqyat cq noi trebuie sq iertqm pe
alyii, ca astfel wi pqcatele noastre sq fie iertate.)
Reamintewte-yi
cq toate pqcatele tale viitoare pe care le faci dupq ce ewti salvat, nu sunt in
mod automat iertate, conform Invqyqturii Domnului Isus wi a Apostolului
Ioan.
Sunt
anumite condiyii pe care trebuie sq le indeplinewti ca sq obyii iertarea dupq ce
ai fost salvat. Cknd Domnul Isus
wi-a vqrsat skngele wi a murit pentru pqcatele noastre, ucemicul Squ Ioan a fost
actualmente prezent acolo la picioarele lui, in timp ce s-a intkmplat
aceasta..
Totuwi,
amkndoi, atkt Domnul Isus ckt wi Ioan, neagq spqlarea tuturor pqcatelor viitoare in mod automat wi
necondiyionat.
Un
citat final al Pastorului Stanle] este necesar la acest punct
:
<Cknd
tu crezi cq Domnul Isus a luat locul tqu wi cq skngele lui plqtewte pentru
iertarea pqcatului tqu, atunci Dumnezeu te vede eliberat de pqcat wi
neprihqnit pentru totdeauna” 35 (Ioan 3:16).
Incredibil,
Pastorul Stanle] citewte in Ioan 3:16 wi vede cq cine este salvat, este eliberat
de pqcat wi neprihqnit pentru totdeauna!
In
afarq de ce s-a spus in legqturq cu aceastq problemq, Ap. Pavel, care a fost wi
un mare invqyqtor, a scris urmqtoarele acelora care au fost deja
salvayi:
<Deci,
fiindcq avem astfel de fqgqduinye, prea iubiyilor, sq ne curqyim de orice
intinqciune a cqrnii wi duhului wi sq ne ducem sfinyirea pknq la capqt, in frica
de Dumnezeu (2Cor.
7:1).
<...pe
tine insuyi pqzewte-te curat” (1Tim.5:22).
Indemnurile
acestea date de Ap. Pavel ar fi fqrq sens dacq ar fi adevqrat cq dupq ce ai fost
salvat, ai garanyia cq ewti liber de pqcat wi curat tot
timpul.
Dr.
Stanle] il contrazice pe Domnul Isus!
Pastorul
Charle] Stanle] a spus urmqtoarele:
<Dar
un om ori o femeie care a fost odatq salvat din starea de vrqwmqwie cu Dumnezeu
nu trebuie sq se ingrijoreze, pentrucq in procent de 100%, pqcatele omului sau a
femeii au fost iertate wi pericolul de a fi neiertat a fost inlqturat, Factorul de risc este zero. Nu mai sunt focuri din care credinciosul
trebuie salvat.” 36
Reamintiyi-vq
cq termenul de credincios al Pastorului Stanle] include o persoanq care la modul
prezent trqiewte ca wi diavolul wi, wi–a abandonat complet credinya. (Cineva ar
putea sq intrebe: <Cum poate fi credincios o persoanq care nu mai crede”?
Conform evangheliei dknsului, acest lucru este posibil!) Aceasta deasemenea trebuie sq fie
definiyia unui crewtin pe care o dq dknsul, deoarece cuvintele credincios wi
crewtin sunt sinonime. Aceasta merge in acelawi fel, mknq in mknq cu
interpretarea dknsului unicq din Ioan 3:16, interpretare, care a fost deja
citatq.
In
contrast cu measjul Pastorului Stanle], vorbind despre pqcat, Domnul Isus a spus
in mod clar, acelora care erau deja credinciowi,
urmqtoarele:
<Acum,
dacq mkna ta sau piciorul tqu te face sq cazi in pqcat, taie-le wi leapqdq-le
dela tine. Este mai bine pentru
tine sq intri in viayq wchiop sau ciung, deckt sa ai douq mkini sau douq
picioare, wi sq fii aruncat in focul cel vewinic. Wi dacq ochiul tqu te face sq cazi in
pqcat, scoate-l wi leapqdq-l dela tine.
Este mai bine pentru tine sq intri in viayq numai cu un ochi, deckt sq ai
amkndoi ochii, wi sq fii aruncat in focul gheenei (Mat.
18:8-9).
Pqcatul
este in mod evident o problemq, chiar wi pentru credinciowi. Conform invqyqturii Domnului Isus,
pqcatul trimite in iad wi oameni care au fost in prealabil salvayi. Aceasta este adevqrata invqyqturq a
Harului din Noul Tesatament.
Mai
mult deckt atkt, Dumnezeu insqwi din inqlyimea tronului Squ, care ne iubewte
infinit de mult wi inyelege totul despre Har, ne-a transmis urmqtorul
adevqr:
<Dar
ckt despre fricowi, necredinciowi, sckrbowi, ucigawi, curvari, vrqjitori,
inchinqtori la idoli, wi toyi minicnowii, partea lor este iazul, care arde cu
foc wi cu pucioasq, adicq moartea a doua.”
(Apoc. 21:8)
Vrednic
de remarcat este faptul cq acest adevqr a fost declarat dupq ce Domnul Isus wi-a
vqrsat preyiosul Squ sknge, pentru pqcatele noastre.
Este
clar cq, nu numai necredinciowii vor fi in Iazul cu foc, awa cum propovqduewte
invqyqtura Eternal securit].
De
fapt, necredinciowii nici nu sunt trecuyi in primul rknd pe lista celor opt
categorii citate in aceste versete.
Acest
adevqr Biblic este devastator pentru susyinqtorii <Eternal securit]”. Probabil cq de aceea, versetul acesta nu
este aproape nicioddatq menyionat de ei.
Dr. Charle] Stanle] susyine cq pasajul din 1Cor. 3:11-15, este suportul numqrul unu al invqyqturii Eternal securit].
Cuvintele dknsului spuse referitor la acceasta sunt:
<Declarayia
aceasta este unul din cel mai puternic suport al <Eternal securit]”, care
poate fi gqsit in toatq Biblia 37
Dupq
cum interpreteazq dknsul versetele acestea, cei care au lucrurile arse in foc
sunt:
<...credinciowii
care n-au timp pentru lucrqrile lui Christos, care trqiesc vieyile lor pentru ei
insqwi. Una ckte una, faptele lor
sunt evaluate wi una ckte una, ele ard.
Lucrqrile lor sunt descrise ca lemne, fkn wi paie. Lucrqrile lor nu au o substanyq realq,
nici valoare eternq.” 38
Conform
altor declarayii fqcute de Pastorul Charles Stanle], awa cum deja s-a citat,
rqsplqtirile lor vor fi pierdute din cauza comportqrii lor pqcqtoase; cum sunt
de exemplu trqirea sa ca wi diavolul wi sinuciderea. Dar este oare aceastq invqyqturq in
concordanyq cu adevqrul Biblic despre pierderea
rqsplqtirilor?
Cel
mai clar pasaj din noul Testament, care merge paralel cu 1Cor. 3:15, se gqsewte
la Mat. 6:1-20.
In
acest pasaj Domnul Isus ne-a arqtat de ce oamenii vor primi sau nu vor primi
rqsplata, wi ce fel de fapte vor fi considerate vrednice de o posibilq
rqsplatq.
Unii
vor fi intru totul surprinwi:
<Luayi
seama sq nu vq indepliniyi neprihqnirea voastrq inaintea oamenilor, ca sq fiyi
vqzuyi de ei; altminteri, nu veyi avea rqsplatq dela Tatql vostru care este in
Ceruri. Tu dar, cknd faci
milostenie, nu suna cu trimbiya inaintea ta, cum fac fqyarnicii, in sinagogi wi
in uliye, pentru ca sq fie vqzuyi de oameni. Adevqrat vq spun, cq wi-au luat
rqsplata. Ci tu, cknd faci
milostenie, sq nu wtie stknga ta ce face dreapta, pentruca milostenia ta sq fie
fqcutq in ascuns; wi Tatql tqu, care vede in ascuns, iyi va rqsplqti. Cknd vq rugayi, sq nu fiyi ca
fqyarnicii, cqrora le place sq se roage stknd in picioare in sinagogi wi la
collyurile uliyelor, pentruca sq fie vqzuyi de oameni. Adevqrat vq spun, cq wi-au luat
rqsplata.....Cknd postiyi, sq nu vq luayi o infqyiware posomorktq, ca
fqyarnicii, cari iwi sluyesc feyele, ca sq se arate oamenilor cq postesc. Adevqrat vq spun, cq wi-au luat
rqsplata. Ci tu, cknd postewti,
unge-yi capul, wi spalq-yi faya, ca sq te arqyi cq postewti nu oamenilor, ci
Tatqlui tqu, care este in ascuns; wi Tatql tqu, care vede in ascuns, iyi va
rqsplqti......Strkngeyi-vq comori in cer, unde nu le mqnkncq moliile wi rugina,
wi unde hoyii nu le sapq, nici nu le furq.”
Din
pasajele relatate, reiese clar de pe buzele Domnului Isus cq faptele noastre de
neprihqnire, cum sunt de exemplu; dqrnicia la sqraci, rugqciunea wi postul,
poartq un potenyial de rqsplatq numai dacq noi le facem cu motivayie de decenyq
wi dragoste, fqrq sq cqutqm sq fim onorayi aici wi acum de oameni. Motivayia calitqyii lucrqrilor noastre
bune (1Cor. 3:13), va fi descoperitq in Ziua Mare de Apoi.
(1Cor.4:5;
Prov.16:2).
Atenyie
la contrastul izbitor dintre mesajul Pastorului Stanle] wi adevqrul Biblic, care
aratq cq dacq facerea ta de bine este motivatq de dorinya de a fi onorat de
oameni, motivul acesta va face ca fapta ta bunq sq fie arsq in foc.
(1Cor.
3:11-15)!
Nicqieri
in Mat.6:1-20, nu se face nici cea mai vagq aluzie, awa cum spune dknsul, cq
comportarea pqcqtoasq cum este trqirea ca wi diavolul ori sinuciderea, va face
ca faptele noastre bune sq ardq in foc.
Ia
seama te rog la aceasta!
Comportarea pqcqtoasq este un subiect care
n-are
nici-o legqturq cu rqsplqtirile credinciowilor.
De
altfel este imposibil sq pui semnul egalitqyii intre motivul de a fi onorat de
oameni (cknd faci lucruri lqudabile) wi trqirea in pqcat ca wi diavolul, wi sq
spui cq astfel de lucruri cauzeazq pierderea rqsplqtirii!
Pastorul
Stanle] conecteazq acestea douq lucruri fqrq sq aibq nici un fel de suport
Biblic, cu scopul de a sprijini Eternal securit] – o invqyqturq care inlqturq
teama de a pqcqtui.
Sq
ne reamintim cq potrivit cu invqyqtura Doctorului Stanle], pasajul de la
1Cor.3:11-15, este unul dintre cele mai puternice pasaje din toatq Biblia, care
sprijinq Eternal securit]. In
conformitate cu Mat.6:1-20, interpretarea dknsului din 1Cor.3:11-15, este in mod
clar dqrkmatq, wi prin aceasta wi pericolul mare al acestei invqyqturi in
general vorbind, deoarece acest pasaj <de sprijin puternic” cum spune dknsul,
inseamnq cu totul altceva, cknd il luqm in context cu
Mat.
6:1-20.
Concluzie
Dr.Charles
Stanle] wi alyii, care sprijinq interpretarea sripturalq grewitq a dknsului, au
promovat invqyqtura spiritualq periculoasq, despre care spun ei cq nu trebuie
pusq la indoialq wi cq aceasta este inseparabilq de Evanghelia Harului! Intruckt existq numai o Evanghelie
adevqratq (Gal.1:8-9), wi aceasta este singura Evanghelie care aduce salvarea,
in acest caz, invqyqtura „Eternal securit]” este cea mai serioasq eroare pe care
o poate face un invqyqtor. Vewnicia
sufletelor atkrnq in balanyq. Oamenii continuq sq fie inwelayi wi expuwi la
pericolul Iadului de invqyqtura falsq <Eternal securit]”.
Este
securitatea credinciosului, awa cum e revelatq in Sf. Scripturq, condiyionatq
sau necondiyionatq?
In
pasajul din 1Cor. 15:1-2, adevqratul Apostol al Harului a clarificat aceastq
intrebare odatq pentru totdeauna:
<Vq
fac cunoscut, frayilor Evanghelia, pe care v-am propovqduit-o, pe care ayi
primit-o, in care ayi rqmas, wi prin care sunteyi mkntuiyi, dacq o yineyi awa
dupq cum v-am propovqduit-o; altfel, degeaba ayi crezut.”
Ap,
Pavel, care este cunoscut pentru pecizarea a ceea ce este Har, a declarat in
epistoala sa adevqrul de bazq, cq securitatea credinciosului este condiyionatq,
chiar inainte de a vorbi despre iertarea pqcatelor noastre prin moartea,
ingroparea wi invierea Domnului Isus.
Wi dacq problema acesta a fost clarificatq de el, atunci cum indrqznesc
unii invqyqtori ai zilelor noastre sq omitq aceastq condiyie, wi totuwi sq
pretindq in acelawi timp cq sunt adevqrayii reprezintanyi ai Sfintelor
Scripturi? 1Cor.15:2 este adesea in
totalitate omis de invqyqtorii Eternal securit] cknd ei descriu Evanghelia
Harului din versetele 1-4, al acestui capitol. Motivul acestei omisii, este foarte
evident.
Sq inveyi cq cineva poate fi imoral din
punct de vedere sexual, beyiv, mincinos ori lacom printre alte lucruri wi in
acelawi timp wi crewtin, salvat prin har, inseamnq sq schimbi Harul lui Dumnezeu
intr-o licenyq de imoralitate.
Biblia nu face distincyie intre unul care niciodatq nu a fost mkntuit wi
este imoral din punct de vedere sexual, wi altul care a fost salvat wi pe urmq
devine imoral. Amkndoi vor merge in
iazul cu foc dacq nu se pocqiesc wi daca nu obyin iertare de la
Domnul!
Diferenya
intre Evanghelia adevqratq wi evanghelia Doctorului Stanle], pentru aceia care
duc aceasta pknq la extrema pqcqtoasq, este atkt de enorma ca wi diferenya
dintre Impqrqyia lui Dumnezeu wi iazul cu foc.
Fqrq
nici-o indoialq, milioane de oameni din toatq lumea sunt in prezent in pericol
de a ajunge in iad din cauza invqyqturii Eternal securit], insq ei nu recunosc
acest lucru! Momeala sq
pqcqtuiascq este mare, chiar wi pentru un crewtin adevqrat! Chiar wi unii crewtini care resping
invqyqtura Eternal securit] cad in pqcat (Luca 8:13) wi mor spiritual, deoarece
ei aleg sq trqiascq conform naturii lor pqcqtoase (Rom. 8:13); Luca 15:24,32),
se indepqrteazq de Christos wi nu se mai intorc (Ioan
6:66).
Wi
dacq acesta este adevqrul, atunci cu ckt mai multq uwurinyq vor pqrqsi
principiile adevqrate ale Sf. Scripturi, acei care acceptq tipul de invqyqturq a
Pastorului Stanle], care este atkt de tolerantq cu pqcatul ce are un efect
mortal asupra sufletului (Iacov 1:14-15)!
Noi credem cq acewtia vor fi incredibil de mulyi! Numai in vewinicie va fi numqrul lor
cunoscut, dar atunci va fi prea tkrziu pentru aceia care au murit fizic in
pqcat, sau au fost moryi spiritual ca wi Fiul risipitor, insq nu s-au mai pocqit
ca el.
Cum
poate un om ca Dr. Charles Stanle] sq propage acest tip de invqyqturq numit
<Gospel message” wi sq aibq un succes atkt de rqsunqtor in lumea intreagq,
fqrq sq fie, dupq ckt se pare, confruntatq, intr-o nayiune ca Statele Unite,
unde atkt de mulyi oameni posedq Biblii ?
Faptul acesta reflectq ckt puyin timp afecteazq oamenii pentru cititul
Bibliei, wi ckt de rqspknditq este apostazia doctrinalq actualq, prezisq in
(2Tim. 4:3-4).
Probabil
cq pentru unii slujitori din ckmpul Evangheliei, mesajele false sunt o altq
posibilitate de promovare a intereselor lor financiare. Vai de astfel de oameni, care cunosc
adevqrul wi totuwi rqmkn tqcuyi in faya acestor invqyqturi false, care afecteazq
vewnicia sufletelor.
(Dincolo
de aceasta, cartea Doctorului Stanle] <Eternal Securit]”, din care au fost
extrase wi relatate multe citate, este sprijinitq de alyi oameni cu renume cum
este de exemplu Dl. Han\ Hanegraff, care are o influenyq internayionalq prin
Institutul de Cercetqri Crewtine.39 Inainte de a se publica
browura acesta pe care o citewti tu, Dl. Hanegraff a fost informat de pregqtirea
acestui material wi prevenit cq va fi wi el, deasemenea invinuit, dacq nu-wi
retrage sprijinul cqryii Eternal securit] a Doctorului Stanle]. Refuzul lui de a rqspunde, este o
recunoawtere indirectq a invqyqturilor extremiste date de Pastorul Stanle]
insuwi.
Stanle]
impreunq cu Hanegraaf wi cu alyi susyinqtori, vor rqspunde intr-o zi in faya lui
Dumnezeu, pentru toate efectele dezastruoase ale acestei
invqyqturi!)
Versetele
importante despre Har
Cititorule!
Un punct final trebuie menyionat!
Adevqrata
invqyqturq a Harului, care nu este o licenyq pentru imoralitate, va fi
intotdeauna compatibilq cu toate versetele urmqtoare din
scripturi:
Te
rog mediteazq la ele cu atenyie!
<Cqci
wtiyi bine cq niciun curvar, niciun stricat, niciun lacom de avere, care este un
inchinqtor la idoli, n-are parte de mowtenire in Impqrqyia lui Hristos wi a lui
Dumnezeu. Nimeni sq nu vq inwele cu
vorbe dewarte; cqci din pricina acestor lucruri vine mknia lui Dumnezeu peste
oamenii neascultqtori. Sq nu vq
intovqrqwiyi dar deloc cu ei” (Efes. 5:5-7).
<Dar
de oricine se va lepqda de Mine inaintea oamenilor, Mq voi lepqda wi Eu inaintea
Tatqlui Meu care este in ceruri” (Matei 10:33).
<Cei
inchipuiyi prin sqmknya cqzutq pe stkncq, sunt aceia cari, cknd aud Cuvkntul, il
primesc cu bucurie; dar n-au rqdqcinq, ci cred pknq la o vreme, iar cknd vine
ispita, cad” 40 (Luca 8:13).
<Din
clipa aceea, mulyi s-au intors inapoi, wi nu mai umblau cu El”. 41
(Ioan
6:66).
<Wi
(Evanghelia propovqduitq) prin care sunteyi mkntuiyi, dacq o yineyi awa dupq cum
v-am propovqduit-o; altfel, degeaba ayi crezut” (1Cor 15:2).
<(El
v-a impqcat acum) prin trupul Lui de carne, prin moarte, ca sq vq facq sq vq
infqyiwayi inanitea Lui sfinyi, fqrq prihanq wi fqrq vinq; negrewit, dacq
rqmkneyi wi mai departe intemeiayi wi neclintiyi in credinyq, fqrq sq vq abateyi
dela nqdejdea Evangheliei, pe care ayi auzit-o, care a fost propovqduitq
oricqrei fqpturi de sub cer, wi al cqrei slujitor am fost fqcut eu, Pavel”
(Colos 1:22-23)
<Dar
vei zice: ,Ramurile au fost tqiate, ca sq fiu altoit eu.’ Adevqrat: au fost tqiate din pricina
necredinyei lor, wi tu stai in picioare prin credinyq: Nu te ingkmfa dar, ci teme-te! Cqci dacq
n-a cruyat Dumnezeu ramurile firewti, nu te va cruya nici pe tine. Uitq-te dar la bunqtatea wi asprimea lui
Dumnezeu: asprime fayq de ceice au cqzut wi bunqtate fayq de tine, dacq nu
incetezi sq rqmki in bunqtatea aceasta; altmintrelea, vei fi tqiat wi tu. Wi chiar ei: dacq nu stqruiesc in
necredinyq, vor fi altoiyi: cqci Dumnezeu
poate sq-i altoiascq iarqw” (Rom
11:19-23).
<Nu
wtiyi cq cei nedrepyi nu vor mowteni Impqrqyia lui Dumnezeu! Nu vq inwelayi in privinya
aceasta: nici curvarii, nici inchinqtorii la idoli, nici preacurvarii, nici
malahii, nici sodomiyii,42 nici hoyii, nici cei lacomi, nici
beyivii, nici defimqtorii, nici hrqpqreyii nu vor mowteni Impqrqyia lui
Dumnezeu” (1Cor. 6:9-10).
<Oricine
o ia inainte wi nu rqmkne in invqyqtura lui Hristos, n-are pe Dumnezeu. Cine rqmkne in invqyqtura aceasta, are
pe Tatql wi pe Fiul” (2 Ioan v.9).
<Iatq,
eu, Pavel, vq spun cq, dacq vq veyi tqia imprejur, Hristos nu vq va folosi la
nimic. Wi mqrturisesc iarqw incq odatq oicqrui om care primewte tqierea
imprejur, cq este dator sq implineascq toatq Legea. Voi, cari voiyi sq fiyi neprihqniyi prin Lege, v-ayi despqryit
de Hristos; ayi cqzut din har” (Gal 5:2-4).
<Dacq
trqiyi dupq indemnurile (firii pqmkntewti) ei, veyi muri; dar dacq, prin Duhul,
faceyi sq moarq faptele trupului, veyi trqi.” (Rom. 8:13).
<Cqci
ne-am fqcut pqrtawi ai lui Hristos, dacq pqstrqm pknq la sfkrwit increderea
nezguduitq dela inceput” (Evrei
3:14).
<Veyi
fi urkyi de toyi, din pricina Numelui Meu; dar cine va rqbda pknq la sfkrwit,
va fi mkntuit” 43
(Mat 10:22).
<Cine
samqnq in firea lui pqmknteascq, va secera din firea pqmknteascq putrezirea; dar
cine samqnq in Duhul, va secera din Duhul viaya vecinicq. Sq nu obosim in facerea binelui; cqci la
vremea potrivitq, vom secera, dacq nu vom cqdea de obosealq. Awa dar, ckt avem
prilej, sq facem bine la toyi wi mai ales frayilor in credinyq” (Gal.
6:8-10).
<Wi
faptele firii pqmkntewti sunt cunoscute, wi sunt acestea: preacurvia, curvia,
necurqyenia, desfrknarea, inchinarea la idoli, vrqjitoriile, vrqjbile,
certurile, zavistiile, mkniile, neinyelegerile, desbinqrile, certurile de
partide, pizmele, uciderile, beyiile, imbuibqrile, wi alte lucruri asemqnqtoare
cu acestea. Vq spun mai dinainte,
cum am mai spus, cq cei ce fac astfel de lucruri, nu vor mowteni Impqrqyia lui
Dumnezeu” (Gal. 5:19-21)
<Dar
ckt despre fricowi, necredinciowi, sckrbowi, ucigawi, curvari, vrqjitori,
inchinqtori la idoli, wi toyi mincinowii, partea lor este in iazul care arde cu
foc wi cu pucioasq, adicq moartea a doua” (Apoc. 21:8).
<...Ei
zic cq a wi venit invierea, wi rqstoarnq credinya unora”
(2Tim.2:18).
<Copilawilor,
pqziyi-vq de idoli” 44 (1Ioan 5:21).
<Ei
se laudq cq cunosc pe Dumnezeu, dar cu faptele Il tqgqduiesc, cqci sunt o
sckrbq: nesupuwi wi netrebnici pentru orice faptq bunq” (Tit 1:16)
<Frayilor
mei, ce-i folosewte cuiva sq spunq cq are credinyq, dacq n-are fapte? Poate oare credinya aceasta sq-l
mkntuiascq?” (Iacov 2:14).
<Cqci
ne aducem aminte fqrq incetare, inaintea lui Dumnezeu, Tatql nostru, de lucrarea
credinyei voastre wi de tqria nqdejdii in Domnul nostru Isus Hristos !”
(1Tesal.1:3)
(<..wi
sq pqstrezi credinya wi un cuget curat, pe care unii l-au pierdut, wi au cqzut
din credinyq.”) 1Tim 1:19.
<cqci
unele s-au wi intors sq urmeze pe Satana.”
(1Tim 5:15).
<Eu
sunt viya, voi sunteyi mlqdiyele.
Cine rqmkne in Mine wi in cine rqmkn Eu, aduce multq roadq; cqci,
despqryiyi de Mine, nu puteyi face nimic.
Dacq nu rqmkne cineva in Mine, este aruncat afarq, ca mlqdiya neroditoare
wi se usucq; apoi mlqdiyele uscate sunt strknse, aruncate in foc wi ard” (Ioan
15:5-6).
<Dar
dacq este un rob rqu, care zice in inima lui: „Stqpknul meu zqbovewte sq
vinq!” Dacq va incepe sq batq pe
tovarqwii lui de slujbq wi sq mqnknce wi sq bea cu beyivii, stqpknul robului
aceluia va veni in ziua in care el nu se awteaptq wi in ceasul pe care nu-l
wtie, il va tqia in douq wi soarta lui va fi soarta fqyarnicilor; acolo va fi
plknsul wi scrkwnirea dinyilor” 45 (Mat
.24:48-51).
<Ce
ayi auzit dela inceput, aceea sq rqmknq in voi. Dacq rqmkne in voi ce ayi auzit dela
inceput, wi voi veyi rqmknea in Fiul wi in Tatql. Wi fqgqduinya, pe care ne-a fqcut-o El,
este aceasta: viaya vecinicq.” (1Ioan 2:24-25).
<
Nevoiyi-vq sq intrayi pe uwa cea strkmtq.
Cqci vq spun, cq mulyi vor cquta sq intre, wi nu vor putea”
46 (Luca 13:24).
<Oricine
urqwte pe fratele squ, este un ucigaw; wi wtiyi cq niciun ucigaw n-are viaya
vecinicq rqmknknd in el” (1Ioan 3:15).
<Voi
deci, prea iubiyilor, wtiind mai dinainte aceste lucruri, pqziyi-vq ca nu cumva
sq vq lqsayi tkrkyi de rqtqcirea acestor nelegiuiy wi sq vq pierdeyi tqria.”
(2Petru
3:17).
<Cknd
zic celui neprihqnit cq va trqi negrewit, - dacq se increde in neprihqnirea lui
wi sqvkrwewte nelegiuirea, atunci toatq neprihqnirea lui se va uita wi el va
muri din pricina nelegiuirii pe care a sqvkrwit-o.”
(Ezech.33:13).
<Dar
pe cei ce apucq pe cqi lqturalnice, sq-i nimiceascq Domnul impreunq cu cei ce
fac rqu!...” (Ps.125:5).
------------------------------------------------------
Referinye:
1-Charles
Stanle], Eternal securit]: Can Jou Be Sure ? Boo\s,1990 (pg.
31).
2-In
Touch, Jul] 1995, (p. 31).
3-EternalSecurit];
Can Jou Be Sure? (p. 192).
4-Ibid.
(p. 43).
5-Ibid.
(p. 8).
6-Grace:
God’s Second Chance-The Gospel of the Grace of God, Tape
#6,RC283.
7-Eternal
Securit] {hat Do {e Have To Lose?, Tape #6,MI090.
8-Eternal
Securit]: Can Jou Be Sure? (p. 74).
9-Ibid.
(p. 93).
10-Ibid.
(p. 94).
11-Ibid.
(p.121).
12-Ibid.
(p. 71).
13-Ibid.
(p. 80).
14-Ibid.
(p. 81).
15-
(To The [ord believe...) Cuvkntul a crede, in acest caz, wi awa cum il gqsim in
multe alte versete, ca de ex. in Ioan 5:24, este la prezentul continuu in Limba
Greacq. Acesta este total diferit
fayq de evanghelia lui Stanle].
16-(To
follo[) Cuvkntul a urma, este la prezentul continuu in Limba
Greacq.
Ioan
10:28-29, poate fi corect interpretat, numai dacq yinem seama de aceastq regulq
gramaticalq.
17-Prezentul
continuu in L. Greacq.
18-Prezentul
continuu in L. Greacq.
19-Eternal
Securit]: Jou Can Be sure, Tape #3,MHI90.
20-Spiritual
Vs. Carnal-Stud] in 1 Cor. Tape #8,P~092.
21-Is
It An Unpardonable Sin ?, Tape #MH074.
22-Ibid.
23-Christian
Centur], 5/29/85, p. 549.
24-<The
Bible Ans[er Man,” 12/9/92.
25-Grace:
God’s Second Chance-Grace and Continuing Sin, Tape
#4,MC213.
26-Eternal
Securit]: Can Jou Be Sure? (p.70).
27-Ibid.
(p.77).
28-Eternal
Securit]: Jou Can Be Sure, Part2, Tape %4,RHI90.
29-Strong’s
Exhaustive Concordance, Gree\ Dictionar], 1976, p.11.
#326.
30-Etrnal
Securit}: Can Jou Be Sure? (p.126).
31-Ibid.
(p127).
32-The
Ne[ Geneva Stud] Bible, care oferq interpretarea calvinistq a Scripturii,
contrazice interpretarea lui Stanle] din Matei25:30: <Iadul este descris ca
un loc cu foc wi intunecime (Iuda v.7 wi v.13), ,plknsul wi scrkwnirea dinyilor’
(Mat. 8:12; 13:42, 50; 22:13; 24:51; 25:30). ....” (p1580. Notayi cq Mat.25:30,
este citat ca o referinyq pentru iad. Acesta este doar un exemplu din multe alte
exemple care pot fi citate sq arate cq susyinqtorii Eternal securit] in mod
frecvent se contrazic pe ei insqwi!
33-
Acelawi cuvknt, asemqnqtor folosit aici, este de asemenea gqsit in Matei 13:49
referindu-se la aceia a cqror destin este cuptorul cu foc.
34-Cuvkntul
a mqrturisi din 1 Ioan 1:9, este la prezentul continuu in L.Greacq wi nu indicq
mulyimi de mqrturisiri, al aceluiaw pqcat, cqtre Dumnezeu, ci se referq la
mqrturisirea pqcatelor comise in timpul umblqrii cu Dumnezeu, ca sq obyii
iertarea pentru acele pqcate.
35-
In Touch, Aprilie 1995, coperta din spate, Dr. Stanle] omite nevoia de pocqinyq,
parte esenyialq in invqyqtura Domnului Isus. In Evanghelia lui Luca cap.13:v3 wi 5,
Domnul Isus a spus:
<....dacq
nu vq pocqiyi, toyi veyi pieri la fel.”
Vezi de asemena Luca 24:45-47; 2Petru 3:9. Ap Pavel repetq acest adevqr de bazq in
(Fapte. 20:21 wi 26:20).
36-Eternal
Securit]: Can Jou Be Sure? (pp. 79,80).
37-Ibid
(p.120).
38-Ibid
(pp. 120,121).
39-Han\
Hanegraaff, CRI perspective, <Christians and Assurance of
Salvation.”
40-Dupq
ce iniyial, au crezut in Cuvkntul lui Dumnezeu wi au inceput sq creascq
spiritual, ei au incetat ca sq mai creadq (adicq s-au vewtejit) din cauza
persecuyiilor care au venit peste ei, din pricina Cuvkntului lui Dumnezeu. Vezi de asemenea Matei
13:21.
41-In
contrast cu Dr. Stanle], unii vor spune cq dacq cineva nu rqmkne cu Hristos,
aceasta inseamnq cq el nu a fost niciodatq salvat de adevqrat. Versetul acesta respinge cu putere
aceasta idee falsq. De asemenea, nu
te lqsa dus in eroare de alyii, care spun cq „ucenicii” lui Hristos pot sq nu
fie crewtini reali! Sf. Scripturq
declarq cq ei sunt cu adevqrat crewtini.
(Mat.
12:49-50; Luca 14:33; Fapte 11:26).
In
Ioan 6:66 wi alte Scripturi, se aratq cq unii care au fost odatq salvayi sau
indepqrtat de Hristos wi niciodatq nu s-au mai intors.
42-Unii
homosexuali pretind cq ei cred in Domnul Isus wi sunt crewtini, in timp ce
continuq sq trqiascq in pqcat.
Mesajul Sfintelor Scripturi revelat in aceste versete, aratq in mod clar
cq, astfel de oameni vor fi excluwi din Impqrqyia lui Dumnezeu, dacq nu se
pocqiesc! Vezi de asemenea, Lev.
20:13; Rom.1:27; Geneza 19:4-5; Iuda 7.
Un
exemplu de om care a practicat homosexualitatea wi a crezut cq el a fost crewtin
in acelawi timp, a fost Jerr] Arterburn, care a murit de AIDS. In cartea sa, Ho[ {ill I Tell M] Mother?
(Oliver-Nelson, 1990) el a scris, <Viaya mea dublq de crewtin wi homosexual
practicant, a devenit pentru mine prea grea de suportat” (pp.105,106). Credinya
lui falsq in Eternal securit], i-a cauzat aceastq concepyie grewitq wi
periculoasq, awa dupq cum mulyi alyii, fac astqzi. Fie ca versetele de la 1Cor. 6:9-10, sq
fie inyelese corect de toyi, odatq pentru totdeauna.
43-Cuvintele
acestea importante, in legqturq cu securitatea credinciosului, spuse ucenicilor,
au provenit de la Domnul Isus Hristos, nu de la vre-un practicant al vreunui
cult, awa dupq cum pare sq creadq unii susyinqtori ai Eternal securit]. In afarq de aceasta, cknd Domnul Isus a
vorbit la Matei 10:22, El nu s-a referit la <necazul cel mare”, ci s-a
adresat ucenicilor Sqi, pe care i-a trimis sq ducq vestea Sa cea bunq wi sq
vindece pe bolnavi.
44-Acest
verset este asemqnqtor poruncii Ap, Pavel din 1Tim 5:22, <Pe tine insuyi pqzewte-te
curat”! Ap. Pavel a propovqduit
impotriva acelora care adaugq la har; insq cu toate acestea, el a i-a zis lui
Timotei sq se pqzeascq de orice pqcat, ca sq fie curat.
Prin
urmare, aceastq invqyqturq, nu poate fi separatq de adevqratul
Har.
45-Unde
vor fi ipocriyii? In Matei 23:23,
Domnul Isus a numit pe invqyqtorii legii wi pe farisei ipocriyi. In acelawi capitol, pe urmq, El i-a
intrebat, <Cum veyi scqpa de pedeapsa gheenei?” (v.33). De aici, noi concludem cq toyi
ipocriyii, inclusiv robul rqu de la Matei 24:48-51, va sfkrwi in iad, dacq nu se
pocqiesc.
46-Douq
observayii foarte importante trebuiesc fqcute din acest verset. In primul rknd,
cuvkntul effort in L.Englezq (efort in L.Romknq) este cuvkntul grec din care noi
am primit cuvkntul agon] (in L.Romknq agonie). Awadar, Domnul Isus ne-a poruncit
sq ne silim, sq facem efort intr-o luptq pe viayq wi pe moarte, ca sq intrqm in
Impqrqyia Cerului! In al doilea
rknd cuvkntul efort, este la prezentul continuu in L. Greacq. Deci noi trebuie sq depunem un efort
continuu ca sq putem intra pe poarta ingustq, in Impqrqyia Domnului Isus. Vezi
de asemenea, 2Petru 1:5-10.
===============================================
Browura
aceasta trebuie sq fie cititq de prietenii tqi !
Este
foarte important ca aceasta browurq sq aibq o circulayie mare, fiindcq ea
contracareazq efectele mortale ale mesajului fals, despre har. Aceasta poate face o diferenyq eternq
intre Cer wi Iad, pentru mulyi.
Te
rog sq dai aceastq browurq wi altora !
In
mod logic, ca sq dovedewti cq invqyqtura Eternal securit] este falsq, este
suficient sq iei un exemplu din Biblie, a unei persoane care a primit mkntuirea,
dar pe urmq a pierdut-o, ori o invqyqturq care declarq posibilitatea ckwtigqrii
wi pierderii mkntuirii!
DOUQ VERSIUNI A APOCALIPSEI
21:8
Sf.
Scripturq spune:
<Dar
ckt despre fricowi, necredinciowi, sckrbowi, ucigawi, curvari, vrqjitori,
inchinqtori la idoli, wi toyi mincinowii, partea lor este IAZUL, CARE ARDE CU
FOC WI CU PUCIOASQ, adicq moartea a doua”
Invqyqtorii
Eternei securitqyi zic:
<Dar
ckt despre crewtinul firesc, care poate fi fricos, necredincios, sckrbos,
ucigaw, curvar, vrqjitor, inchinqtor la idoli wi mincinos, partea lui va fi in
IMPQRQYIA LUI DUMNEZEU. Acesta este Harul wi Evanghelia lui Christos.
Pe
cine vrei sq crezi - pe Dumnezeu din tronul Squ (de sus), ori pe invqyqtorii
Eternal securit], de la amvoanele (de jos)?
Existq
o difernyq infinit de mare intre acestea douq mesaje.
Unul
este corect, altul este grewit; unul este de la Dumnezeu, altul nu este! Unul
este mai puyin comod dar adevqrat, celqlat gkdilq urechea, dar este inwelqtor wi
duce pe mulyi la oskndq vewnicq!
---------------------------------------------------------
Nu,
aceasta nu poate fi !
Toyi mi-au zis cq eu am
Ei m-au
convins cq
fost carnal, dar totuwi
nu voi
pierde deckt
salvat ! De ce nu m-a
rqsplqyile
din cauza
avertizat nimeni cq mkntuirea
modului
meu de viayq
mea era in pericol ?
pqcqtos
!
Cine va ajuta familia mea wi
prietenii
mei sq afle adevqrul,
inainte de a fi prea tkrziu
Vaietele
wi scrkwniturile
acestea
din dinyi,
Eu am fost inewlat in credinya
imi
creeazq o stare
cq
nici un pqcat comis dupq
de
nebunie !
ce am fost salvat, nu mq va
De
ce nu mi-a spus
trimite pe mine aici!
pastorul
meu cq trebuie
Imi blestem ziua cknd am
sq
produc fructe
inceput sq
ascult pe invqyqtorii
vrednice
de pocqinyq
eternei securitqyi.
ca
sq nu ajung in acest foc ?
========================================================================================